Berceni de Poveste

Povesti din Berceni

Hărți și planuri ale Bucureștiului Archive

luni

23

iulie 2018

0

COMENTARII

Bucureștiul în 1842: planul orașului cu vechile bariere

Scris de , in categoriaHărți și planuri ale Bucureștiului, Povești din vremuri vechi

barieră veche București

În prima jumătate a secolului XIX, în Țara Românească se remarca prin diferite inițiative de urbanism și arhitectură Vladimir Blaremberg, membru al uneia dintre cele mai nobile familii din Franța. Blarembergii se stabiliseră de ceva vreme în Rusia țaristă, iar Vladimir (pe numele de botez Valdemar), ajunsese pe pământul românesc ca ofițer rus. S-a căsătorit cu sora domnitorului Alexandru Ghica, Pulcheria Ghica. A amenajat, printre altele, Dealul Mitropoliei, iar în 1842 a elaborat planul orașului București. Un document topographic mult mai detaliat și complex a fost realizat patru ani mai târziu de un alt ofițer rus de origine austriacă, Rudolf […]

marți

5

iunie 2018

0

COMENTARII

Cum erau organizate cartierele bucureștene conform planului de sistematizare din 1919

Scris de , in categoriaHărți și planuri ale Bucureștiului, Povești din vremuri vechi

planul de sistematizare 1919

În 1919, părintele urbanismului românesc, ing. Cincinat Sfințescu, publica un „Studiu asupra planului general de sistematizare al Capitalei, urmat de un anteproect de lege asupra stabilirei, construirei, desvoltărei și sistematizărei comunelor”.  În această lucrare erau tratate pe larg două chestiuni: delimitarea orașului și specializarea cartierelor. Delimitarea orașului era mai problematică tocmai în zona de sud, „în dreptul aglomerației Pieptănari și comuna suburbană Șerban Vodă”. Casele se înmulțiseră exagerat înspre sud, însă nu putea fi cuprinsă întreaga zonă în perimetrul urban pentru că acest lucru ar fi încărcat prea tare sarcinile Capitalei. De aceea, în 1926, „Legea pentru organizarea administrației comunale […]

vineri

13

aprilie 2018

0

COMENTARII

Câteva chestii nostime pe care o să le-ntâlnești în planul Borroczyn al Bucureștiului din 1846

Scris de , in categoriaHărți și planuri ale Bucureștiului, Povești din vremuri vechi

planul Borroczyn

Pe lângă faptul că marele plan al orașului București realizat între 1844-1846 sub conducerea maiorului Rudolf Artur Borroczyn  este cel mai bun instrument de studiu al vechiului oraș, notarea cu exactitate a locuințelor populației și a proprietarilor duce în numeroase ocazii curiosul aplecat asupra documentului într-o stare oarecum bizară. La o adică, se presupune că anarhia edilitară care caracteriza încă din secolul XIX fascinanta noastră urbe n-ar trebui să dea naștere unor chicoteli greu de stăpânit, și cu toate acestea, am râs de câteva ori. Vă arăt imediat ce mi s-a părut amuzant la planul Borroczyn, dar mai înainte… puțină […]

miercuri

21

martie 2018

0

COMENTARII

Zona Berceni-Olteniței – harta din anul 1969

Scris de , in categoriaHărți și planuri ale Bucureștiului, Povești din anii comunismului, Povești din cartier Berceni

Berceni-Oltenitei

Abia în anii ’80, ansamblul Berceni-Olteniței (în perimetrul format de Olteniței, Berceni și fosta stradă Dumitru Petrescu, astăzi Turnu Măgurele), s-a mărit la 52 ha și 10.000 de locuințe, la care se adăugau creșe, grădinițe și centre comerciale. Înainte, predominau casele cu un singur cat și cu grădini, iar trama stradală era diferită. Hai să vedem cum arăta harta zonei Berceni-Olteniței în 1969:     Strada Anton Bacalbașa nu exista în 1969. A fost construită mai târziu, pornind din strada Runcu. Strada Mușețelului (dintre Voila și Stânjeneilor) a dispărut, făcând loc blocurilor. Deasemenea, străduțele dintre strada Stânjeneilor și strada Gârniței au dispărut. La […]

joi

15

martie 2018

2

COMENTARII

Harta cartierului Berceni în anul 1943

Scris de , in categoriaHărți și planuri ale Bucureștiului, Povești din cartier Berceni, Povești din vremuri vechi

harta cartierului Berceni 1943

Trecuse deja aproape un secol de când baronul Barbu Bellu își donase livada cu pomi exotici, de prin meleagurile lui soare-răsare, portocali, naramzi (tot portocali, dar cu fructe stacojii), lămâi și chitri (tot rude cu citrice, dar cu fructele mai puțin acre decât lămâile), orașului București, spre a servi înființării celui mai mare cimitir din Țara Românească, atunci când a fost realizată harta de mai jos. Planul „Unirea”, Municipiul București și împrejurimile, ediția XIV Era anul 1943, iar generalul Teodorescu și Institutul Cartografic „Unirea” au pus la dispoziția publicului acest plan al orașului (din care am extras fragmentul care ne […]

joi

1

martie 2018

1

COMENTARII

Harta Bucureștiului la 1871, realizată de maiorul Dimitrie Papazoglu

Scris de , in categoriaHărți și planuri ale Bucureștiului, Jurnal de Berceni

HJarta Bucureștiului la 1871

Maiorul Dimitrie Papazoglu (Pappasoglu în ortografia veche), autorul faimosului Plan al Bucureștiului de la 1871, a fost unul din acele suflete tinere care, după 25 de ani de activitate militară, la vârsta pensionării, n-a stat potolit ci, din contră, și-a dedicat tot timpul studiului istoriei și folclorului. Atât de pasionat era de colecțiile sale istorice, încât a rămas cunoscută o anecdotă din vremea lui Cuza Vodă. Dimitrie Papazoglu așteptase mult timp să intre în audiență la domnitor, iar spre sfârșitul orelor de primire mai rămăsese el și un deputat moldovean. Papazoglu îi cere îngăduință deputatului ca să-l lase pe dumnealui […]

vineri

16

februarie 2018

0

COMENTARII

Planul Bucureștiului din anul 1842 și câteva chipuri pitorești de bucureșteni

Scris de , in categoriaHărți și planuri ale Bucureștiului, Povești din vremuri vechi

București 1842

Un plan pe care nu m-aș baza deloc dacă, într-un fel sau altul, aș da o tură cu mașina timpului până-n secolul XIX, dar suficient de interesant cât să ne aruncăm puțin ochii pe el. Ne spune, printre altele,  că în vremea aceea existau trei poște (românească, rusească și nemțească), că zona Ferentariului de astăzi era cunoscută drept Țigănești și că zona dintre Filaret și hotarul orașului era plină de vii.   Elevii făceau ore în aer liber…     Bărbații bârfeau discutau politichie la bărbierie…     Negustorul de pepeni își fuma relaxat luleaua între doi clienți…   Iar […]

vineri

2

februarie 2018

0

COMENTARII

Planul Bucureștiului din 1914 – cu posibilitate de download

Scris de , in categoriaHărți și planuri ale Bucureștiului, Jurnal de Berceni

harta Bucuresti 1914

Planul orașului București, lucrat în atelierele SOCEC în 1914, a prins „în poză” doar moțul nordic al Berceniului, Cociocul și Cimitirul Bellu, însă conturează foarte bine aspectul industrial al capitalei, deci și al zonei Filaret și Lemaitre. Sunt localizate Uzina de Gaz, Fabrica de Chibrituri, Fabrica de încălțăminte militară, Fabrica de turnat, Fabrica de Frank-Cafea și, deasemenea, Abatorul și Uzinele Lemaitre. Puteți descărca harta din link-ul pus la dispoziție de www.IdeiUrbane.ro (documentul are aproximativ 10 MB): link download aproximativ 10 MB

luni

13

noiembrie 2017

0

COMENTARII

Planul Municipiului București cu liniile de tramvai din 1931

Scris de , in categoriaHărți și planuri ale Bucureștiului, Povești din vremuri vechi

Societatea Comunală a Tramvaielor București a publicat în anul 1931 o Dare de seamă asupra activității din anul precedent, din care am extras Planul Municipiului București cu liniile de tramvai din 1931. Printre realizările societății înființate în anul 1909 se numără și finalizarea „legăturii între liniile de tramvai de pe calea Șerban-Vodă, între str. Lânăriei și Cuțitul-de-Argint, în lungime de 939, 745 metri cale dublă” și a „remizelor de vagoane de la depozitul Șerban-Vodă, liniile de garaj necesare și racordările cu calea curentă” și sporirea parcului de vagoane cu încă 84 de bucăți. Cu toate îmbunătățirile aduse de STB serviciilor de […]

joi

9

noiembrie 2017

0

COMENTARII

Harta Bucureștilor dintre anii 1300 și 1831

Scris de , in categoriaHărți și planuri ale Bucureștiului, Povești din vremuri vechi

harta Bucuresti 1831

În cartea istoricului Constantin C. Giurescu, „Istoria Bucureștilor din cele mai vechi timpuri până în zilele noastre” există o hartă fascinantă a capitalei noastrei. Ne arată care erau hotarele orașului în timpurile lui Vlad Țepeș, Mihai Viteazul și Constantin Brâncoveanu, punctează locațiile vechilor bariere (Șerban Vodă, Dobroteasa, Dudești, Vergului, Iancului, etc), ne indică zonele unde existau grădini și viță de vie, dispărute astăzi, precum erau cele din lungul șoselei Oltenița, ba chiar ne amintește și de vechile cursuri de apă, precum Privalul Cociocului, o gârliță care se desprindea din baltă și se vărsa înapoi în Dâmbovița, pe la fostul Abator. […]