Berceni de Poveste

Povesti din Berceni

Povești din vremuri vechi Archive

miercuri

17

ianuarie 2018

0

COMENTARII

Grădina Trocadero de la Filaret, loc de mare zaiafet

Scris de , in categoriaPovești din vremuri vechi

trocadero

A fost o vreme când Bucureștiul era înțesat de grădini și locuri de petrecere unde oamenii se strângeau în toate ocaziile cu plăcere și veselie să chefuiască. Unul din aceste locuri de zaiafet era grădina Oracici, mai târziu denumită Trocadero (ca la Paris!), apărută după 1870 prin părțile Filaretului. Cam pe unde e astăzi Mausoleul din Parcul Carol. Grădina Trocadero, înconjurată de livezi și vii, se afla chiar în drumul cortegiilor mortuare spre cimitirul Bellu, așa că la întoarcere, după ce răposatul era lăsat să se odihnească în pace, rudele și prietenii întristați opreau o vreme la grădină ca să […]

miercuri

10

ianuarie 2018

0

COMENTARII

Magistrala Nord-Sud

Scris de , in categoriaPovești din anii comunismului, Povești din jurul Berceniului, Povești din vremuri vechi

magistrala nord-sud

La începutul anilor 60, axa nord-sud care lega Piața Victoriei de Piața Unirii a fost continuată prin construirea Magistralei Nord-Sud până la întâlnirea cu Calea Șerban Vodă, acolo unde aceasta se frânge brusc într-un unghi drept, în zona vechii mahalale a Broștenilor. Casele vechi, încă în picioare la jumătatea anilor 70, contrastau puternic cu noile blocuri înalte, de peste 10 etaje ale Magistralei. o mare parte din arhitectura specifică perioadei interbelice a fost demolată pentru a face loc ansamblurilor de locuințe colective. Proiectul Magistralei Nord-Sud, cunoscută astăzi cu denumirea Bulevardul Dimitrie Cantemir, a apărut mai întâi în primul plan urbanistic […]

vineri

29

decembrie 2017

0

COMENTARII

Colegiul Național „Gheorghe Șincai” a fost proiectat de prima femeie arhitect din România

Scris de , in categoriaPovești din vremuri vechi

colegiul national Gheprghe Șincai

Virginia Andreescu Haret, căreia îi datorăm concepția arhitecturală a impunătoarei clădiri a Colegiului Național „Gheorghe Șincai”, a fost prima femeie arhitect din România și prima femeie din lume care a ajuns la gradul de arhitect inspector general. Născută pe 21 iunie 1894 în București, Virginia Andreescu a rămas orfană de mamă la 9 ani, în grija ei căzând toate sarcinile gospodăriei și îngrijirea celor trei frați. La 18 ani, cu sprijinul ministrului Spiru C. Haret a obținut o licență specială la Școala Superioară de Arhitectură din București, pe care a absolvit-o cu mențiunea „foarte bine”. În 1928 s-a căsătorit cu […]

marți

19

decembrie 2017

0

COMENTARII

Se poate vizita cea mai veche casă de târgoveț din București, din Calea Șerban Vodă nr. 33

Scris de , in categoriaPovești din vremuri vechi

casa de târgoveț

Pe Calea Șerban Vodă (fostul Pod al Beilicului, unde Vodă Ipsilanti construise în 1776 un caravanserai pentru a primi dregătorii turci și alți trimiși oficiali ai Porții Otomane) se găsește o casă de târgoveț veche de peste 200 de ani. Nu e o casă boierească, nu e un conac și nici un palat, e pur și simplu o casă de orășean mai răsărit, un fel de mic burghez, la a cărei structură de rezistență s-a folosit lemn de stejar. Așa se face că a ținut piept atât de bine trecerii timpului, demolărilor comuniste și cutremurelor, dar și zonei mlăștinoase în […]

miercuri

6

decembrie 2017

0

COMENTARII

Povestea stadionului „Voevodul Mihai” din Berceni

Scris de , in categoriaJurnal de Berceni, Povesti din Berceni, Povești din vremuri vechi

În anul 1927 a fost inaugurat lângă Cimitirul Pro Patria, vizavi de locul unde strada Stoian Militaru ieșea în șoseaua Olteniței, un teren sportiv pentru „matchuri de foot-ball” (conform ortografiei din acele vremuri). Stadionul a fost numit Voevodul Mihai, în cinstea micului Mihai I, care la nici șase ani a devenit rege peste o țară aflată în derivă (guvernarea efectivă a României în perioada 1927-1930 a revenit totuși unei regențe). Pe acest stadion din cătunul Bellu (din care s-a dezvoltat apoi cartierul Berceni), și-a jucat o parte din meciuri prima echipă de fotbal din România, Olympia București, înființată în anul 1904. Deși pe hărțile […]

marți

5

decembrie 2017

0

COMENTARII

Marele plan al lui Arghezi: ce voia să întemeieze pe Dealul Mărțișorului

Scris de , in categoriaClubul de lectura, Povesti din Berceni, Povești din vremuri vechi

mărțișor

Când moșia dintre Cimitirul Bellu și Văcărești a fost parcelată, Arghezi a cumpărat aproape patru pogoane de pământ „între o stradă desfundată și marginea dealului”. Planurile lui Arghezi cu dealul Mărțișorului erau de-a dreptul grandioase. Scriitorul voia să atragă și alți condeieri în mahalaua Cărămidarii de Jos, vizavi de Mănăstirea și închisoarea Văcărești. Ansamblul monastic fusese ctitorit de domnitorul fanariot Nicolae Mavrocordat în 1722, iar Arghezi petrecuse aici fără voie un an, încarcerat pentru articolele scrise în „Gazeta românească” în perioada de ocupație germană din Primul Război Mondial. Mai în glumă, mai în serios, Aghezi spunea că și-a ales loc […]

marți

28

noiembrie 2017

0

COMENTARII

Cum s-a sărbătorit Ziua Națională a României în anul 1906

Scris de , in categoriaPovești din vremuri vechi

ziua nationala

Chiar dacă din 1990 Ziua Națională a României se sărbătorește la 1 Decembrie (data marchează Unirea din 1918 a Transilvaniei cu România, încheind astfel procesul de făurire a statului național unitar român), vreme de opt decenii ziua cu cea mai importantă semnificație pentru țară a fost ziua de 10 mai. Carol de Hohenzollern-Sigmaringen a depus în ziua de 10 mai 1866 jurământul în fața adunării reprezentative a Principatelor Române Unite, iar la 10 mai 1877 tot el a proclamat în fața parlamentului independența de stat a României, după secole de stăpânire otomană. La 10 mai 1881, principele Carol a fost încoronat primul Rege al României. Iată cum s-a […]

marți

28

noiembrie 2017

0

COMENTARII

Crematoriul Cenușa, edificiu inspirat după un monument din Cimitirul Bellu

Scris de , in categoriaPovești din vremuri vechi

crematoriul Cenușa

Unul din cele mai vizitate monumente din Cimitirul Bellu a inspirat planul construcției Crematoriului Cenușa, din Parcul Tineretului. Este vorba despre Mausoleul Cantacuzino, unde este înmormântat Gheorghe Grigore Cantacuzino (supranumit Nababul datorită averii sale colosale), descendent direct al domnitorului Constantin Brâncoveanu, primar al Bucureștiului (mai 1869 – ianuarie 1870) și prim-ministru al țării (1899-1900, 1904-1907). Realizat de maestrul Ion Mincu, mausoleul Cantacuzino, alături de alte trei monumente din Cimitirul Bellu (Monumentul funerar al generalului Iacob Lahovary, Mausoleul familiei Ghica și Mausoleul fratilor Gheorghieff) sintetizeazã întreaga experiențã a formãrii unui stil național românesc în arhitecturã. Crematoriul a fost realizat, ca o […]

marți

28

noiembrie 2017

0

COMENTARII

Ciuma lui Caragea a intrat în capitală pe la Văcărești

Scris de , in categoriaJurnal de Berceni, Povești din vremuri vechi

ciuma lui Caragea

„…să auzi la Văcărești în sat, din jos de București, cum că s-ar fi primejduit o casă de astfel de bolă, încât s-au dat și foc. După aceasta au mai trecut câteva zile. Socoteam glumă. Alții zicea: minciuni! Până s-au adevărat. În București lumea tot nu credea. Până când începu a să îndeși în luna lui august cât mergea mai rău. Iar când fu la octomvrie să întări o groaznecă morte, care nici nu s-au mai pomenit să mai fi fost vreodată măcar și alocurea.” Așa zicea Ioan Dobre zis Dobrescu, cojocar, țârcovnic și autor al unor însemnări în care […]

miercuri

22

noiembrie 2017

0

COMENTARII

Strada Lânăriei sau povestea străzii care a fost apă

Scris de , in categoriaPovești din vremuri vechi, Povestile strazilor din Berceni

Strada Lânăriei e strada aceea cu platani impunători care, din păcate, se tot împuținează. Acum leagă Parcul Carol de bulevardul Gheorghe Șincai, dar în urmă cu un secol ajungea până la Dâmbovița. Și mai înainte, nici măcar nu era stradă, ci… apă. Strada Lânăriei a fost de fapt unul din afluenții Dâmboviței, cel de sub dealul Filaretului, care pentru tăbăcarii așezați la sud de biserica Radu-Vodă și mahalaua Broșteni, înspre Kimpu Philareth (cum apare scris în planul maiorului Borroczyn de la 1846-1852) era de mare folos în meșteșugul lor. Breslașii nu lucrau însă cu prea multă grijă, ci deversau pur […]