Berceni de Poveste

Povesti din Berceni

Povești din vremuri vechi Archive

joi

12

octombrie 2017

0

COMENTARII

Povestea străzii Stoian Militaru din Berceni

Scris de , in categoriaPovești din vremuri vechi, Povestile strazilor din Berceni

În comuna Șerban-Vodă, la începutul secolului XX, foști ostași fuseseră împroprietăriți iar oameni din toate colțurile țării, dornici să-și facă un rost în viață, aproape de capitală, cumpăraseră parcele din terenurile cu vii afectate de filoxeră ale moșierilor Păltineanu și Colorian, vizavi de Cimitirul Bellu, de partea cealaltă a șoselei Oltenița. Printre ei era și Stoian, un bătrânel mucalit. Fiind un veteran al Războiului de Independență, a fost răsplătit cu un lot de pământ și cu o onoare care avea să străbată vremurile până în timpul nostru. Pentru că dăduse o mână de ajutor la măsurarea loturilor pentru parcelare, când a […]

miercuri

11

octombrie 2017

0

COMENTARII

Care au fost primele străzi pavate din Berceni?

Scris de , in categoriaPovești din vremuri vechi, Povestile strazilor din Berceni

soseaua oltenitei

Cam la vreo zece ani după ce fuseseră ridicate primele case și construite primele străzi în cătunul Bellu, un fel de matrice a cartierului actual Berceni, situația nu era tocmai roz. Dotările edilitare lipseau, pavajul era o utopie și mlaștinile o infectă realitate. Multe case erau frecvent inundate, iar bălțile persistau încăpățânate aproape tot anul și unele erau chiar botezate („Balta lu’ Fira”, de exemplu, din capătul străzilor Colorian, Radului și Olteni -Alunișului de astăzi). Lumină nu exista nici măcar pe șoselele mari (Giurgiului sau Olteniței) iar apa se găsea doar la puțurile din colțurile străzilor. Cum-necum, cu toate că […]

marți

10

octombrie 2017

0

COMENTARII

Cum erau, de fapt, oamenii din vechile mahalale bucureștene?

Scris de , in categoriaPovești din vremuri vechi

Cum erau locuitorii mahalalelor de altădată, cum arătau, cum vorbeau, ce purtau, ce făceau? Vi-i puteți imagina? Oare cum se jucau copiii în Berceniul nostru vechi, cel care abia se încropea la începutul secolului XX, după ce au început moșierii să vândă parcelele din lungul Olteniței, unde podgoriile fuseseră distruse de filoxeră? Am reușit să trag puțin cu ochiul în lumea mahalalei de altădată prin descrierile pline de farmec din cartea „Bucureștii vechiului regat”, de George Costescu. Dăm o raită prin mahala, să vedem oamenii de dinaintea noastră? „Bărbații purtau tot anul căciulă de blană de oaie, un fel de […]

joi

21

septembrie 2017

0

COMENTARII

Fabrica de bere Bragadiru (Rahova) a atacat iar linia de tramvai

Scris de , in categoriaJurnal de Berceni, Povești din vremuri vechi

fabrica de bere rahova bragadiru

Se-ntâmplă lucruri de mirare în orașul nostru, aproape paranormale aș zice. Altfel nu-mi explic de ce fabrica de bere Bragadiru, în complicitate cu vântul (pe care legile lui Tudose nu-l pot opri, că altfel nu mai mișca el în front), a atacat marți dimineața linia de tramvai cu o bucată din propriul acoperiș, la nici un an după un incident asemănător, provocat în cârdășie cu zăpada. Cineva ar fi trebuit să îi bage fabricii ăsteia vechi de 100 de ani mințile-n cap, s-o potolească definitiv cu niște reparații, dar… ca să vezi: nu e nici în subordinea Primăriei Capitalei, nici […]

joi

14

septembrie 2017

0

COMENTARII

Mahalaua Vitan a avut școală de hoți de buzunare

Scris de , in categoriaJurnal de Berceni, Povești din Vitan, Povești din vremuri vechi

Foamelungă, Ilie cel bun, Dumitrescu-Chioru, Elena Mihăilescu-Foanfă, Aron Pincaș-Americanul, Gavrilescu-Autobuz, Șaraga-Cuțit, toți așii pungașilor de buzunare au rămas consternați la începutul anului 1939, când a mierlit-o Șeful, adică Ilie Ciolac, din cauza unei combinații de temniță și tuberculoză. Așa începe un articol picant din Ilustrațiunea română, care mi-a atras atenția pentru că pomenește de o școală de „pick-pockeți”, adică hoți de buzunare, care ar fi funcționat în mahalaua Vitanului, chiar în casa acestui Ciolac. Povestea era așa: Într-o zi, reporterii Ilustrațiunii îl însoțeau prin oraș pe Mialcă, un alt infractor care după ce înspăimântase Vitanul și cunoscuse infernul Văcăreștilor, jurase […]

marți

29

august 2017

2

COMENTARII

Povești vechi de pe Giurgiului

Scris de , in categoriaJurnal de Berceni, Povești din anii comunismului, Povești din Giurgiului, Povești din vremuri vechi

Locuitorii de pe Giurgiului n-au treabă cu bercenarii. Asta se știe. Dar cele două cartiere se îmbină ca zimții unui fermoar, unind ceea ce era cunoscută pe vremuri drept comuna suburbană Șerban-Vodă (mai exact, din 1914, după ce moșierii Barbu Păltineanu și Anton Colorian și-au parcelat terenurile cu viță de vie afectate de filoxeră și au dat în vânzare loturile de pământ, cu prețuri mici), iar povestea cartierului Berceni este strâns legată de evoluția cartierului Giurgiului, cu care împarte frățește câteva străzi (despre care am vorbit mai pe larg aici). De-a lungul drumului ce duce înspre Giurgiu, în locul caselor vechi și livezilor, […]

joi

24

august 2017

0

COMENTARII

Lumea Penitenciarului Văcărești, văzută de Arghezi

Scris de , in categoriaClubul de lectura, Povesti din Berceni, Povești din vremuri vechi, Poveștile Mănăstirii Văcărești

Este puțin cunoscut faptul că Tudor Arghezi a scris o carte numită „Poarta Neagră”, în care a adunat o suită de povești, imagini și portrete din experiența detenției la Penitenciarul Văcărești, adică vechea Mănăstire construită de Nicolae Mavrocordat în 1722 și demolată de Nicolae Ceașuescu în 1987. Înălțat acolo unde se află astăzi mall-ul Sun Plaza, la Piața Sudului, cel mai frumos ansamblu monastic din sud-estul Europei a fost transformat în 1864 în Închisoare oficială de stat, acolo fiind întemnițate personalități din lumea culturală și politică, precum Liviu Rebreanu, Ioan Slavici, Corneliu Zelea Codreanu, Ioan Slavici, dar și criminali și tâlhari […]

joi

10

august 2017

4

COMENTARII

D-ale tramvaielor bucureștene de altădată

Scris de , in categoriaJurnal de Berceni, Povești din vremuri vechi

Primele vagoane galbene trase de cai au apărut în 1871, când un reprezentant al societății belgiene „Harry Hubert de Mervee Slade” a obținut prima concesiune pentru tramvaiele cu cai. Printre primele trei linii ale drumului de fier american s-a numărat și cea care cobora de la Sf. Gheorghe la Calea Văcărești. Bucureștenilor le-au plăcut drăcoveniile de „traivane” sau „trangavane”, cum le mai dezmierdau în drumurile devenite, deodată, mai blânde și lipsite de scuturăturile birjelor pe caldarâm. A mai durat o vreme până când s-au introdus stațiile fixe, călătorii obișnuind să tragă de sfoară un clopoțel ca să atenționeze vizitiul că vor să […]

luni

24

iulie 2017

0

COMENTARII

Povestea fântânii care a dat numele Câmpiei Filaret

Scris de , in categoriaJurnal de Berceni, Povești din Filaret, Povești din vremuri vechi

În Parcul Carol există o fântână tare veche, construită pe cheltuiala primarului capitalei, Gheorghe Grigore Cantacuzino, în anul 1870. Dar nu această fântână este subiectul articolului de astăzi, ci cea dinaintea ei, care a dat și numele Câmpiei Filaretului după 1793. Mitropolitul Filaret a construit lângă heleșteul lui Șerban Vodă, în jurul unui izvor cu apă rece și bună, o fântână grandioasă din marmură albă, pe două nivele. „Apa celor patru izvoare se revarsă din peretele de piatră sculptată, prin mai multe guri; pe pardoseala de lespezi de marmură albă erau scobite canaluri înguste, prin care trecea clipocind apa. Tavanul era […]

vineri

7

iulie 2017

3

COMENTARII

Povestea fabricii Adesgo

Scris de , in categoriaPovești din anii comunismului, Povești din Filaret, Povești din vremuri vechi

Adesgo

Adesgo a intrat în viața româncelor în anul 1926, când germanul Arthur Drechsler a deschis pe Calea Șerban Vodă 220 prima fabrică de ciorapi și lenjerie de damă din țară. A devenit „de-a noastră” cu timpul, dar în primii ani de existență, mai exact până în anul 1938, utilajele erau aduse din afară, de la firme renumite, iar toți maiștrii și specialiștii erau străini. Pentru cei aproape 200 de angajați care lucrau în ture fusese asigurată o organizare socială complexă și generoasă. Aceștia beneficiau de cantină, sală de repaus, cabinet me­­di­cal, instrumentar şi staţionar cu paturi pentru bolnavi, sală de muzică […]