Berceni de Poveste

Povesti din Berceni

Povestile strazilor din Berceni Archive

luni

12

iunie 2017

2

COMENTARII

Crucea pandurilor lui Vladimirescu, într-o grădină din Berceni

Scris de , in categoriaPovești din cartier Berceni, Povești din vremuri vechi, Povestile strazilor din Berceni

crucea-berceni

Există în Berceni un obiect special, un obiect cu o istorie pe cât de veche, pe atât de frumoasă. Obiectul cu pricina se află într-o grădină, nu departe de Cimitirul Bellu, și amintește de vremea când răscrucile Valahiei și călătorii erau protejați împotriva spiritelor potrivnice de trei elemente: un puț cu apă limpede și rece, un tei bătrân și o cruce de piatră. Vechiul obicei românesc spunea că drumețul ostenit se putea ospăta în liniște la umbra copacului, apoi își ostoia setea cu apa din puț și, înainte de a-și continua drumul, mulțumea lui Dumnezeu pentru acele binefaceri în fața sfintei cruci.   […]

luni

22

mai 2017

21

COMENTARII

Povestea părții vechi a cartierului Berceni

Scris de , in categoriaPovești din cartier Berceni, Povești din vremuri vechi, Povestile strazilor din Berceni

cartier Berceni vechi

Se lasă seara. Trăsura avocatului Barbu Paltineanu intră pe șoseaua Olteniței, zgâlțâindu-se din toate încheieturile pe pavajul plin de zbârcituri. Bărbatul își mută privirea de la cei doi îngeri care străjuiesc inscripția deasupra intrării în Cimitirul Bellu, Pacea cerească și gloria pământească, undeva de cealaltă parte a șoselei, înspre grădina de unde răzbătea hărmălaia unei petreceri. Avocatul Păltineanu a avut o zi grea, dar chefurile de la Tabia rusească nu-i sunt pe plac, așa că se încruntă puțin și-l împunge în spinare pe birjar cu bastonul. Muscalul, curios din fire, încetinise și trăgea de zor cu ochiul la câteva cucoane care tocmai […]

miercuri

21

decembrie 2016

0

COMENTARII

Strada ascunsă din Berceni

Scris de , in categoriaPovești din cartier Berceni, Povestile strazilor din Berceni

Dacă ne uităm pe o hartă din perioada interbelică, atunci când poalele Bucureștiului atârnau deja mai jos de Cimitirul Bellu, de Balta Cociocului și de Mănăstirea Văcărești, ne atrage atenția, în unghiul format de Șoseaua Olteniței cu Calea Văcărești,  Strada Detașamentului, care se deschidea spre Închisoarea (pe-atunci) Văcărești. Ulița respectivă purta denumirea detașamentului de gardieni însărcinați cu paza deținuților din Penitenciar. Aceștia ocupau cazarma construită în 1896, una din clădirile adiacente complexului monastic. O altă astfel de clădire adiacentă era sediul administrativ al închisorii, pe partea dreaptă a Străzii Detașamentului,  în care astăzi funcționează Direcția Arhivelor Naționale ale Municipiului București.     […]

miercuri

14

decembrie 2016

3

COMENTARII

Povestea Căii Șerban Vodă

Scris de , in categoriaPovești din vremuri vechi, Povestile strazilor din Berceni

calea serban voda

Calea Șerban Vodă era doar un drum ca vai de lume la începutul secolului XVII, drum pe care l-a podit, cu bârne mari de stejar, domnitorul Țării Românești, Radu Șerban. Pe-atunci, ulița era cunoscută ca Podul lui Șerban-Vodă, dar spre sfârșitul veacului XVIII, în vremea lui Alexandru Voda Ipsilanti, a început să i se spună Podul Beilicului. Sună ciudat, nu? Beilic. De unde și până unde? Ei bine, beilic se spunea în vremea aceea casei în care erau găzduiți beii și alți trimiși oficiali ai Porții otomane în Bucuresti. În 1776, Vodă Ipsilanti a construit pe Podul Șerban-Vodă, în apropierea vechii Curți Domnești, pe partea dinspre […]

luni

12

decembrie 2016

2

COMENTARII

Povestea străzii Frigului

Scris de , in categoriaPovești din Filaret, Povești din vremuri vechi, Povestile strazilor din Berceni

Una din străzile bucureștene cu o denumire mai neobișnuită este strada Frigului, dispusă paralel cu o secțiune a străzii Lânăriei, de lângă Parcul Carol. Mai tânără decât surata ei cu nume călduros, strada Frigului și-a început povestea în al doilea deceniu al secolului XX (în jurul anului 1912), odată cu construirea unor depozite ale Societății Anonime Frigul, pe Calea Șerban Vodă 186-188. Societatea se ocupa cu procurarea și utilizarea frigului artificial sub o multitudine de forme:     Fabrica de gheață se afla într-o companie selectă, lângă ea funcționând Depoul de tramvaie STB Șerban Vodă, iar alături, Uzina Electrica Filaret, […]

joi

3

noiembrie 2016

6

COMENTARII

Povestea strãzii Livada cu Duzi

Scris de , in categoriaPovești din cartier Berceni, Povești din vremuri vechi, Povestile strazilor din Berceni

Timpul a tocit vestita stradã Livada cu Duzi, de unde se trãgea Maria Tãnase şi unde a lucrat o vreme pictorul Nicolae Grigorescu, lãsându-i doar un ciot, şi acela îngãlat cu maşini si sugrumat de blocuri. Cu greu îşi mai poate imagina cineva cã, la intersecția Cãii Vãcãreşti cu Bulevardul Tineretului, se-ntindea acum câteva secole „o adevãratã pãdure care producea mii de oca de mãtase.„1 Dar livada cu duzi sã ştiți cã fusese aievea, încã din vremea celei de-a doua domnii a lui Grigore I Ghica (1672-1673), care dãduse poruncã sã fie plantatã în mahalaua Cãrãmidarilor o grãdinã mare, numai cu […]

luni

31

octombrie 2016

2

COMENTARII

Povestea Bulevardului Pieptãnari

Scris de , in categoriaPovești din vremuri vechi, Povestile strazilor din Berceni

Dupã obiceiul vremurilor de demult, meșteșugarii veniți la oras, în cãutarea unui vad mai mare de clienți, își rânduiau atelierele în vecinãtatea altora de-același fel, grupându-se deseori pe aceeași stradã sau în aceeași mahala. Așa a ajuns Bucureștiul sã aibã ulițe cu nume reprezentând meșteșuguri astãzi aproape uitate, precum strada Covaci (a fierarilor), strada Cãldãrari, strada Șelari, strada Blãnari, strada Șepcari sau bulevardul Pieptãnari. Meșterii pieptãnari se îndeletniceau cu înlãturarea murdãriei din lâna folositã la fabricarea postavurilor, iar pentru asta se foloseau de niște piepteni cu dinți de fier. În zonã mai existã o stradã al cãrei nume ne duce cu gândul […]

vineri

28

octombrie 2016

6

COMENTARII

Povestea strãzii Mãrțișor

Scris de , in categoriaPovești din vremuri vechi, Povestile strazilor din Berceni

mărțișor

În anul 1926, un mare scriitor român s-a îndrãgostit de mahalaua de pe Dealul Piscului, aflatã lângã rãspântia blestematã a Mandravelei, foarte aproape de Închisoarea Vãcãrești. Atât de tare l-au subjugat micile coline împodobite cu adevãrate „împãrãții de sãlcii, plute și grãdini în care cântã cucul, mierla, și noaptea, la lunã și la luceafãr, balta vastã e strecuratã între câmpiile de cimbru„, încât Tudor Arghezi, cãci despre dumnealui este vorba, a cumpãrat aproape douã hectare de teren unde sã-și construiascã o casã. Pentru Arghezi nu a contat cã mahalaua nu avea apã, nu avea electricitate, nu avea canalizare, nu avea nici […]