Berceni de Poveste

Povesti din Berceni

miercuri

21

februarie 2018

0

COMENTARII

Lângă biserica Cărămidarii de Jos a fost descoperit un tezaur de monede otomane

Scris de , in categoriaJurnal de Berceni, Povești din vremuri vechi

tezaur Cărămidarii de Jos foto cover
Du povestea mai departe...

La sfârșitul anului 1806, rușii ocupau Bucureștiul și toți locuitorii, de la cei mai amărâți până la boieri, aveau să sufere umilințe, distrugeri și jafuri de neînchipuit în ceea ce avea să fie cunoscut în istorie ca Războiul Ruso-Turc din 1806-1812.

Autoritățile militare rusești acordau o atenție specială jecmănelii românilor, Muntenia fiind nevoită să le plătească țarului de cinci ori mai mult decât sultanului. Dacă nu plăteau un impozit special, negustorii erau amenințați cu deportarea în Siberia, iar boierii se aflau la mâna rușilor (uneori chiar la propriu, fiind pălmuiți sau trași de barbă). În ce-i privește pe țărani, generalul Kutuzov, comandantul armatei ruse din principate, le reamintea să fie recunoscători că le rămân barem ochii, ca să aibă cu ce plânge.

Nu-i de mirare că cei ce aveau bani puși deoparte s-au grăbit să-i ascundă. Așa s-a întâmplat în mahalaua Cărămidarii de Jos, în zona blocurilor din imediata apropiere a bisericii Cărămidarii de Jos (construită în a doua jumătate a secolului XIX). Vreun cărămidar a dosit în acele vremuri sumbre, de teama hrăpăreților ruși sau cine știe a cui altora, la câțiva metri sub pământ, 1372 de monede otomane și un gros polonez vechi de pe vremea lui Sigismund al III-lea (1587-1632). Apoi, în 1980, când au venit buldozerele lui Ceaușescu să scormonească țărâna pentru ridicarea blocurilor de la capătul străzii Piscului, ce să vezi?! O comoară ca-n povești, toată numai argint și bronz argintat. Pesemne, n-a mai avut zile cine l-a ascuns, să se bucure de bani.

Tezaurul însă, la vremea respectivă, nu avea o valoare prea mare. Printre monedele turcești se găsea un aspru, cea mai mică monedă turcească de argint (=akce) emisă de la 1326 până în 1780 si care valora 1/3 para sau 1/120 piastru. Iar paraua  știm și noi că era deseori cam chioară. În 1835, când a instituit Alexandru Ghica leul ca monedă a țării, acesta echivala cu 60 de parale turcești.

Astăzi, însă, piesele descoperite în vechea mahala Cărămidarii de Jos prețuiesc mult mai mult. Se regăsesc printre ele monede rare, bătute de Mustafa al IV-lea și Osman al III-lea, dar și trei falsuri. Tezaurul de monede otomane de la Cărămidarii de Jos poate fi văzut în cadrul colecției de numismatică a Muzeului Municipiului București (într-o expoziție deschisă la Muzeul „George Severeanu”).

 

tezaur Cărămidarii de Jos

 

 

Surse: „Bucuresti. Materiale de istorie și muzeografie XIII, 1999”

„Studii și cercetări de numismatică, volumul II (XIV), 2011” – Tezaurul de monede otomane descoperit la Cărămidarii de Jos, Dan Pîrvulescu și Aurel Vîlcu

Du povestea mai departe...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.