O fabrică de pe dealul Văcăreștilor avea, acum 200 de ani, monopol pe macaroane
Scris de Marilena, in categoriaPovești din vremuri vechi
La începutul secolului XIX, în apropierea mănăstirii Văcărești, se făceau cele mai bune macaroane într-o fabrică ridicată încă din vremea domnitorului fanariot Constantin Hangerliu (1797-1799). Manufactura mai producea fidea și arpacaș, având toate „ergaliile și namestiile” necesare (adică instalațiile). După decapitarea lui Hangerliu a fost vândută prin sultan-mezat (licitație) cu 1410 taleri lui Ioan, polcovnic de seimeni (soldați din corpul de ostași mercenari pedeștri înarmați cu sânețe, a căror atribuție era paza curții domnești).
În vremea lui Caragea Vodă, fabrica de macaroane de la Văcărești a fost administrată de Nichifor Hagi Ion Mustacov, care a cerut domnitorului „să nu fie volnic altcineva a deschide alta asemenea fabrică ca aceasta”. Lui Caragea i-au plăcut produsele lui Mustacov, spunând că-s la fel de bune ca cele produse la Adrianopol, așa că i-a asigurat monopolul pe „fidea, macaroane, simigdale, critarachisia, ostrachia și chipriotica” (paste ca cele din Creta, din Cipru și în formă de scoici).
„În diastima de cinsprezece ani de acum înainte, să nu aibă voe alt nimeni a deschide fabrica să lucreze acest meșteșug, și măcar de se va ivi alți lucrători de aceste felurimi, și vor da făgăduială că le vor vinde cu preț mai jos decât cel cu care să leagă numitul, să nu fie primită.”
Pricina pornise de la faptul că valahii mâncaseră până atunci fidea proastă și scumpă, adusă de la Galați, în timp ce Mustacov, care știa că fideaua de calitate necesită mai multă muncă, adusese meșteri chiar de la Adrianopol (orașul turcesc Edirne). Mustacov a deschis alături de fabrică o prăvălie de unde oamenii puteau cumpăra ieftin, fără alte taxe. Pare-se că făbricuței îi mergea atât de bine, încât exporta fidea la Istanbul.
Urmașii lui Nichifor Hagi Ion Mustacov și-au făcut case pe strada Piscului și, spune Mihai Tătărâm în „La margine de București”, „vor dăinui acolo până aproape de zilele noastre”.
Surse: „Din istoria comerțului la români, mai ales băcănia”, Dumitru Z. Furnică
„Patimă și desfătare. Despre lucrurile mărunte ale vieții cotidiene în societatea românească, 1750-1860”, Constanța Vintilă-Ghițulescu
„Documente privitoare la istoria orașului București. 1594-1821”, George Potra
Urmasii lui Mustacov au ramas cu acest nume sau si-au romanizat numele in Mustaciosu ?
In zona strazii Piscului am avut si eu niste stramosi Mustaciosu care isi aveau obarsia de prin Segarcea Vale (jud. Teleorman).
Acest Nichifor Hagi Ioan Mustakov poate sa aiba vreo legatura cu Ianko Mustakov(1842-1881), cunoscuta familie Mustakov din Tryavna (regiune centrala din Bulgaria) ?