Intre bucuresteni si zapada a fost dintotdeauna o relatie cu nabadai. Astazi, ba ni se trezesc talente muzicale nebanuite la vederea primilor fulgi de nea, exprimate prin compozitii naive si spontane (Ninge, ninge, tra la la la) sau prin reinterpretarea unor melodii celebre (Milioaneee de fulgi de zapada, milioaneee de gagici pe strada), ba ne declaram luati brutal prin surprindere de venirea iernii. Nu stim daca in secolele trecute bucurestenii topaiau de bucurie pe drumurile desfundate, in schimb exista dovezi clare ca autoritatile au considerat mereu zapada o mare… belea. De exemplu, dupa ce reprezentatul unei societati belgiene, Harry Hubert de Mervee Slade, a obtinut […]