Acesta ar putea fi diagnosticul dat Primãriei Capitalei, dacã institutia ar fi un om obisnuit, trimis de apropiati sã-si trateze simptomele vechi de aproape un secol. Vorbim, bineînteles, despre întârzierile mari, inexplicabile, la finalizarea proiectelor, imposibilitatea concentrãrii pe îndeplinirea unei sarcini, si problemele de prioritizare care au chinuit toate Primãriile Bucurestiului, fie ele generale sau locale, interbelice sau actuale. Cu toate cã poate pãrea hazardatã umanizarea unei institutii publice într-o mãsurã atât de mare încât sã-i poatã fi atribuitã o tulburare psihiatricã, mi se pare un experiment interesant. Si chiar putin înspãimântãtor, dacã observam consecventa cu care aceste simptome ale autoritãtii noastre publice se propagã din […]