Berceni de Poveste

Povesti din Berceni

luni

11

aprilie 2016

3

COMENTARII

Dom’ primar, taie in carne vie si fa frumos!

Scris de , in categoriaPovesti din vechiul Bucuresti

Sursa: "Ilustratiunea Romana", nr 45, anul 1935
Transmite povestea mai departe...

V-am mai povestit de primarul Dem Dobrescu, cel care a incercat sa salveze Manastirea Vacaresti de la soarta nepotrivita de Inchisoare, in perioada interbelica. Rolul sau in filmul Bucurestilor a fost unul mult prea important ca sa-l trecem cu vederea, mai ales de aici, din fosta comuna suburbana Serban Voda, devenita treptat cartierul Berceni.

Dem I Dobrescu primar BucurestiDem Dobrescu, un jurist animat de un puternic spirit civic, a fost ales in 1926 primar al Sectorului III Albastru (cuprindea parti din sectoarele IV si V de astazi), iar in 1929 a fost numit primar general al Bucurestiului. Probabil una dintre cele mai importante realizari ale sale a fost chiar pastrarea Bucurestiului drept capitala a tarii. Atat de banal si irecuperabil le parea orasul acesta autoritatilor vremii, incat existau voci care propuneau mutarea capitalei la Brasov sau Baneasa.

Totusi, venirea la carma Bucurestiului a acestui idealist luat in ras de o parte a presei, care-i acorda cu darnicie apelative precum „Primarul Tarnacop” sau „Logodnicul Aiurelii”, a avut un impact extraordinar asupra orasului si a locuitorilor sai. Dintr-o asezare murdara si inghesuita, Bucurestiul a devenit un oras salubrizat, cu strazi largi si aer modern. Iar bucurestenii, mobilizati de un primar energic, care la 60 de ani lucra neobosit mai mult de jumatate din zi, fiind prezent zi si noapte pe vreun santier unde se voia grabirea lucrarilor, au inceput a-si iubi orasul. Ce exemplu frumos avem chiar in trecutul nostru, nu-i asa?

Citesc in lucrarea lui Dem Dobrescu, „Viitorul Bucurestilor”, un fel de anecdota cu o femeie saraca de la mahala, care a cedat o bucata din pamantul ei Primariei pentru largirea si modernizarea strazilor, un amplu proiect fara de care nici nu se putea concepe transformarea orasului. Cerandu-i peste o suta de metri din teren, Dem Dobrescu a fost extrem de emotionat cand femeia i-a raspuns, privindu-l drept in ochi: „Domnule primar, tae in carne vie si fa frumos”. Primarul a taiat in carne vie si a facut frumos. Din pacate, o mare parte din planurile sale au ramas neindeplinite, odata cu demiterea din 1934.

Ce a facut din partea de sud a Bucurestiului, si cum isi imagina Dem Dobrescu transformarea finala a acestei zone, sunt intrebari ale caror raspunsuri vor reusi sa ne trezeasca nostalgia si, poate, increderea ca vom trai si vom vedea, la randul nostru, un primar plamadit din acelasi aluat.

La schi pe Dealul Piscului

Datorita „Primarului Tarnacop” s-au largit si modernizat numeroase sosele, printre care si Calea Vacaresti. Pe Dealul Piscului, cam unde se afla astazi Sala Polivalenta, acesta planuia construirea Palatului regal de vara, dar pomeneste in „Viitorul Bucurestilor” despre realizarea unei statiuni de sky, care era „vizitata cu pasiune de toata capitala”. Si tot la Pisc, Dem Dobrescu mai vedea construit un cartier universitar, unde studentii ar fi fost feriti de ispitele centrului capitalei.

Scaldatul in Dambovita, interzis

Sursa: "Din Bucurestii de altadata", de George Potra

Sursa: „Din Bucurestii de altadata”, de George Potra

Inmormantarile din Bellu urmau sa fie oprite cand se vor fi gasit locuri pentru cimitire in afara orasului. Din cauza extinderii treptate a limitelor capitalei, localizarea cimitirelor a constituit in permanenta o problema in ce priveste sanatatea locuitorilor din imprejurimile acestora. Deasemenea, tot dintr-o preocupare intensa pentru sanatatea bucurestenilor, Dem Dobrescu a interzis scaldatul in Dambovita, ale carei ape mai puteau fi considerate dulci doar de „un popor care vrea sa moara cu mijloace naturale si nationale”, si a construit primele stranduri. Deasemenea, a propus transformarea gropii de gunoi din Valea Plangerii intr-un parc, ceea ce a si devenit, dar dupa cateva zeci de ani.

Vestigiu antic, pe Dealul Vacarestilor

Dealul Vacarestilor urma sa se transforme intr-un mare punct de atractie pentru straini, pentru ca acolo planuia reconstruirea Monumentului de la Adamclisi, iar Manastirea Vacaresti ar fi putut fi destinata resedintei Patriarhiei.

Dem Dobrescu a impus insa bucurestenilor si opozitiei politice mult prea multe schimbari intr-un timp foarte scurt. Inertia noastra caracteristica, reticenta la orice, inclusiv la curatenia frecventa pe care a impus-o in piete, si-a scos coltii si a muscat. In ianuarie 1934, primul ministru liberal Gheorghe Tatarascu l-a concediat pe taranistul Dem Dobrescu, iar istoria Bucurestiului a apucat alte drumuri, pe care, la urma urmelor, noi suntem prea mici si efemeri ca sa le judecam acum.

 

Transmite povestea mai departe...

Comentarii

  1. ionut
  2. corina
  3. george

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *