Cum m-am dus cu tata la bere
Scris de Marilena, in categoriaJurnal de Berceni
Beri baute: 2, bascheti cumparati: 0, mititei mancati: 3 (cu mustar si chifla)
Nu tineam mortis sa ma duc cu taica-meu in targul “Aleea Castanilor” de la Piata Sudului, dar nici acum nu stiu cum sa-l refuz elegant, fara sa-mi parleasca genele cu privirea aia a lui de fost militian. In fond, nu voia decat sa-si cumpere niste bascheti ieftini si avea nevoie de o parere de care sa nu tina cont. Ce farmec ar mai fi avut altfel cumparaturile?!
Asa ca ieri dimineata am inceput sa luam tarabele la rand, el inainte, mergand sprinten-degajat, asa cum merge de regula. In spatele lui, eu culegeam de pe jos cate-un trening, blug sau fustita, cazute victime miscarii ample de brate care-l caracterizeaza. Din cand in cand imi ceream scuze vanzatorilor, daca apucau sa ma vada, daca nu, grabeam pasul si ma faceam ca nu stiu nimic. Am repetat procedura de vreo trei ori, pentru ca tata este, n-as zice tocmai pretentios, ci mai degraba circumspect in ce priveste baschetii. Chiar daca ii place aspectul, e posibil sa li se toceasca talpa prea repede, chiar daca se simte confortabil in ei, e posibil sa il bata la calcai sau printr-un alt punct reprezentativ din topografia piciorului. Una peste alta, am petrecut aproape doua ore bantuind prin targ, suficient cat sa ma treaca o nevoie semnificativa de a merge la toaleta. Naiva din fire, mi s-a parut ca daca il anunt pe taica-meu ca as cam vrea sa ajung acasa, la buda, ca sa aleaga totusi perechea de bascheti care il intriga cel mai putin, o sa fie intelegator. Mi s-a parut doar, pentru ca imediat i s-a luminat fata si-a inceput sa ma zoreasca in afara targului, pe partea cu magazinul BIG Berceni, pe straduta unde se vand oua si papuci. Ma gandeam ca stie el vreo buda ecologica, dar ceea ce stia era mai degraba o carciuma mandraveliana, dotata cu mult fum de tigara, scaune din plastic, doi caini care aruncau ocheade lacrimoase unor mititei, si vreo zece analisti politici bine abtiguiti.
Protestand in sinea mea, pentru ca, repet, tata priveste uneori lumea de parca ar avea doi ochi de-ai lui Sauron, m-am asezat pe unul din scaunele din plastic de un rosu pal, l-am asteptat sa vina cu halbele de bere, am dat noroc, am luat o gura, pentru curaj, si i-am zis ca, totusi, eu o sa o iau usurel spre casa. La care el ma izbeste complice-n umar si-mi arata o usa nitel mai incolo. Fii atenta, acolo e singura toaleta din zona! Juma’ din astia pe care-i vezi aici, mai ales duduile, vin special pentru buda! Hai, du-te repede si dai tu al doilea rand de bere, ca-s tactu’!
M-am dus, ce era sa fac. Si dupa aia am mai baut un rand de bere, am mancat niste mici si nu-mi mai venea sa plec, mi se pusese pata pe carciuma cu monopol pe veceu.