Curiozitãțile Crematoriului „Cenușa” din Parcul Tineretului
Scris de Marilena, in categoriaMusai de vizitat in Berceni, Povești din anii comunismului, Povești din cartier Berceni, Povești din cartierul Tineretului, Povești din vremuri vechi
Suit pe coama dealului care domina fosta Vale a Plângerii, pe locurile unde cândva se veseleau bucureștenii în viile grãdinii Oracici (cunoscutã si ca Trocadero), Crematoriul „Cenușa” trezește și astãzi fiori trecãtorilor, chiar dacã este nefuncțional. O construcție magnificã, ascunsã în spatele unei perdele de copaci, Crematoriul a fost realizat, ca o premierã europeanã, într-un stil eclectic, cu elemente de inspirație bizantină, siriană și egipteană, dupã un proiect al arhitectului Duiliu Marcu. Lucrarea a început în 1925, iar în 1927 a fost terminatã la roșu, apoi reluatã în 1931, sub conducerea arhitectului Ioan D. Trajanescu. Inaugurarea a avut însã loc în 1928, odatã cu incinerarea unei femei de 40 de ani, Profira Fieraru.
- Pentru cei cãrora le fac plãcere plimbãrile prin Cimitirul Bellu, faptul cã Mausoleul Cantacuzino seamãnã cu Crematoriul „Cenușa” e cu siguranțã deja cunoscut. Într-adevãr, mausoleul arhitectului Ion Mincu a reprezentat sursa de inspirație pentru edificiul nu mai puțin sumbru din apropiere.
- La inaugurarea Crematoriului, Biserica Ortodoxã a respins vehement orice asistențã religioasã pentru cei incinerați. Astfel, slujbele erau transmise de pe plãci de gramofon.
- În spatele Crematoriului, în perioada interbelicã, se gãsea o… gradinã de zarzavat.
- Se spune cã la Crematoriul de lângã mlaștina Cocioc ar fi fost incinerat generalul Antonescu, mai mulți legionari din perioada interbelicã și Anna Pauker, în perioada comunistã.
- Crematoriul „Cenușa” este legat de Operațiunea Trandafirul, din timpul Revolutiei din 1989, când 43 de persoane ucise la Timișoara au fost aduse la București și incinerate, cenușa fiind apoi aruncatã.
- Existã teorii, încurajate și de paza permanentã a Crematoriului, precum și de interdicția de a fotografia clãdirea, cã ar masca intrarea într-o veche rețea de galerii subterane prin care se poate merge cu mașina.
- Intrarea principalã, flancatã de douã statui, este extrem de incitanta pentru vânãtorii de mistere și conspirații, datoritã unor elemente aparent de inspirație ocultã: ochiul atoatevãzãtor, cadrul ușii decorat cu frunze de salcâm (simbolul speranței) și perechea statuarã. Cele douã sculpturi reprezentând Durerea si Nadejdea, au fost realizate de sculptorul Ioan Iordãnescu, între 1930-1934.
- În 2008, Crematoriul „Cenusa” a fost în pericol de a fi dãrâmat, din cauza unei propuneri a Academiei Române de a înființa pe Dealul Piscului Panteonul Național al României, o „instituție monumentală” destinată personalităților din viața cultural-știintifică a țării.
Surse:wikimapia.org, ro.wikipedia.org
Felicitari pt. munca de informatie pe care o depui.
Multumesc 🙂
Pacat ca au lasat si acest monument arhitectural in paragina. Multumim pentru informatii!
Cu mare plăcere, vă mulțumim că ne citiți articolele 🙂
Pentru mine, aceasta este cea mai frumoasă clădire din București. Aici mi-am luat rămas bun de la tata, dar și de la alte rude și prieteni buni. Este (de fapt a fost) un fel de „poartă stelară” pentru lumea de Dincolo…
E liniste , multa liniste in jurul crematoriului , asa cum este si linistea cu care ii însoțim pe cei dragi pe ultimul drum. Odata pe an plătesc taxa pentru columbar . Si tot atunci , in liniste , las flori si lumânări pentru cei patru prieteni care se odihnesc in urnele lor in aceeasi nișă. I-am pus împreună desi nu se cunosteau , dar fiind prietenii mei, sigur gasesc ei subiecte de discutii , erau de aceeasi clasa de inalta educatie, Frumusețea este ca nisa o am prin testament tot de la miste pruetemi,