Vã povesteam într-un articol mai vechi despre Sectorul III Albastru, care includea zona pe care o cunoaștem astãzi drept cartierul Berceni. Ce nu v-am spus însã atunci, și e cu sigurantã un fapt vrednic de atentia noastrã, este ca Sectorul III Albastru a avut un primar care s-a spânzurat de 12 ori, în numele știintei.

Nicolae Minovici, fratele legistului Mina Minovici (fondatorul școlii române de medicină judiciară și directorul Institutului Medico-Legal, primul de acest fel din România și din lume), a fost numit la conducerea Primãriei Sectorului Albastru dupa demisia unui primar deloc remarcabil, colonelul Savian Badulescu, în august 1927. Primarul Minovici s-a distins ca un personaj destul de stingher în galeria edililor bucureșteni, fie ei locali sau generali, prin faptul cã îi plãcea mai mult sã realizeze decât sã polemizeze.

Imediat dupa preluarea functiei, a pornit prin mahalalele sectorului, punând oamenii Primãriei sã scoatã gunoaiele din curti necercetate de zeci de ani, sã dãrâme șoproanele din fata cârciumilor de pe Viilor sau calea Rahovei, sã taie bãlãriile de pe malurile Dâmbovitei, sã curete și sã paveze strãzile. Dupã 16 luni de cârmuire a sectorului, Nicolae Minovici, „scârbit de moravurile politicianiste”, a renuntat la administrarea comunei.

Însã faima lui Nicolae Minovici depãșește cu mult granitele fostului Sector III Albastru, ale Bucureștiului și chiar ale României. El este cunoscut peste hotare drept un savant „nebun” ale cãrui experimente au avut un impact uriaș asupra medicinei legale. 

Atras în tinerete de artele frumoase, Nicolae Minovici a trecut, în urma insistentelor fratelui sãu, Mina, de partea știintelor. A reușit în 1896, pentru prima datã în România, identificarea autorului unui furt săvârșit într-o tipografie cu ajutorul urmelor digitale. Doi ani mai târziu, a obtinut titlul de doctor în medicinã cu lucrarea „Tatuajele în România”, prima de acest fel din tara noastrã.

Apoi, s-a spânzurat. De 12 ori. Nu pentru cã ar fi fost un sinucigaș incompetent, ci pentru a cerceta metodele de sinucidere și traumele psihice prin care trece un sinucigaș. Observatiile fãcute pe propria piele, asumându-și riscuri de o dimensiune aproape neimaginabilã, au stat la baza unei lucrãri unice în domeniul medicinei românești: „Studiu asupra spânzurarii„. Citatã în toate tratatele de specialitate, lucrarea cuprinde atât concluziile personale obtinute în urma experientelor de auto-strangulare, cât și informatii obtinute de la cei salvati de la moartea prin spânzurare.

La prima încercare de sufocare, doctorul Minovici s-a strâns de gât cu ambele mâini pânã când a simtit cã-și pierde cunoștinta. Apoi și-a creat un dispozitiv de auto-asfixiere, prin intermediul cãruia putea sã-și blocheze cãile respiratorii stând confortabil pe o parte. Dar pentru cã nu s-a multumit cu atât, experimentele ulterioare le-a facut în pozitie verticalã, cu ajutorul unor asistenti. Dupã mai multe încercãri, a reușit sã rãmânã spânzurat un timp record de 26 secunde. Doctorul Minovici a pus punct cercetãrilor pe propria piele abia dupã ce un experiment în care a folosit un nod culisant a fost „prea mult” chiar și pentru dânsul. Dupã câteva secunde de strangulare, abia a reușit sã facã semn asistentului panicat, care în loc sã desfacã latul, a strâns mai tare. Savantul a fost pânã la urmã eliberat din strânsoarea mortalã la timp.

În 1906, dupã ce și-a continuat studiile la Berlin, a înfiintat prima Societate de Salvare din Balcani, pe care a finantat-o timp de peste 30 de ani din veniturile proprii, deşi serviciile sale, potrivit legii, trebuiau asigurate de Primăria Bucureştilor, și a continuat cu înfiintarea Spitalului de Urgentã.

Nicolae Minovici s-a îmbolnãvit în 1938 de cancer al laringelui. În ciuda unei traheotomii facute la Viena, a îndurat dureri groaznice ale gâtului pânã în 1941, când a încetat din viatã.

 

Surse:

„Gazeta municipala”, 15 iunie 1941

www.minovici.ro

www.florijianu.ddt.ro

 

Nicolae Minovici primar al sectorului primarul sectorului albastru s-a spânzurat primarul Sectorului III Albastru Studiu asupra spânzurarii