Top cărți de citit online despre Bucureștiul de altădată
Scris de Marilena, in categoriaJurnal de Berceni
De obicei, copiilor li se spune că pentru a descoperi o comoară trebuie să se lupte cu pirați chiori, să descifreze hărți încurcate și să nu-și piardă niciodată lopata, pentru că altfel n-ar mai avea cum să dezgroape cufărul cu giuvaere și monezi din aur. Când cresc, află că pe lume sunt mai multe feluri de comori, iar pentru cele mai importante nici măcar nu trebuie să-și încrucișeze spada cu vreun corsar bătăios, darămite să se chinuie cu săpatul. E suficient să acceseze, de exemplu, Biblioteca Digitală a Bucureștilor, cea mai valoroasă sursă de cărți online gratis despre vechiul București.
Dacă încă n-ați petrecut câteva ore printre rafturile sale virtuale, probabil că aveți o scuză bună. Poate nu știați că există platforma digibuc.ro sau v-ați luat cu altele și-ați uitat complet de locul în care vă așteaptă o droaie de cărți, gazete și reviste ilustrate, gata să vă însoțească în cele mai palpitante aventuri prin trecutul Bucureștiului.
Vreți să vedeți cum arăta cartierul vostru în urmă cu opt decenii, nouă decenii, un secol sau chiar mai mult? Vreți să vedeți imagini cu Bucureștiul interbelic, să citiți părerile unor călători străini despre strămoșii noștri sau să răsfoiți ziarele de la sfârșitul secolului XIX? Atunci luați-vă liber de la serviciu, măcar o zi, două, aprovizionați-vă cu cafea sau ceai și-ncepeți să căutați, printre miile de volume digitalizate, cele mai bune cărți online gratis despre Bucureștiul vechi.
De fapt, puteți sări peste pasul de mai sus, pentru că v-am pregătit deja o selecție de cărți de citit online care vor satisface poftele tuturor celor interesați de cultura română și istoria Bucureștiului.
Cele mai bune cărți de citit online despre Bucureștiul de altădată
Publicată în 1899, „Istoria Bucurescilor” este principala operă a istoricului Gheorghe Ionescu-Gion.
Scrisă într-o fermecătoare română veche, monografia plimbă cititorul (arătându-i din când când și niște ilustrații în fața cărora se prea poate să rămână oleacă dus pe gânduri) atât prin mahalalele bucureștene, cât și pe la Curțile Domnești, prin hanuri și biserici deopotrivă, înfățișându-i viața bucureștenilor până în secolul XIX.
„Istoria Bucureștiului: Din cele mai vechi timpuri până în zilele noastre”
Lucrarea monumentală a lui Constantin C. Giurescu urmărește transformările cadrului fizic și așezărilor din aria bucureșteană încă din paleolitic, până în anul publicării (1966). Aici găsiți hărți inedite și detaliate ale Bucureștiului, ilustrații alb-negru și color și informații bine structurate despre istoria și dezvoltarea orașului, despre viața culturală, lucrările edilitare, meșteșuguri, fabrici, cârciumi, cafenele, mahalale, microraioane, cartiere noi, străzi, grădini și multe altele.
„Istoria fondării orașului București” a lui Dimitrie Papasoglu (autorul faimosului Plan al Bucureștiului de la 1871, despre care am scris aici) a fost publicată prima dată în 1891. Ediția disponibilă în Biblioteca Digitală a Bucureștilor este o ediție nouă, din 2000. Remarcabil la această operă e faptul că autorul ei nu a fost istoric și nu a avut studii de specialitate, compensând însă printr-un puternic interes pentru istorie și folclor. Cititorul ei va descoperi o seamă de taine ale urbei noastre, dar și câte ceva despre moravurile și obiceiurile bucureștenilor.
„Bucureștii vechiului regat”, a lui George Costescu, publicată în 1944, este o lectură obligatorie pentru bucureșteanul îndrăgostit de povești și de istorie. Axată mai mult pe obiceiurile, tradițiile, metehnele, educația bucureștenilor și viața socială a orașului de la începutul domniei lui Carol I până la Primul Război Mondial, lucrarea gazetarului pasionat de sport George Costescu conține și numeroase reproduceri fotografice.
„Bucureștii de altădată”, a lui Constantin Bacalbașa, poate fi găsită în patru volume împărțite pe perioade: 1871-1884, 1885-1900, 1901-1910, 1910-1914. Lucrarea reunește o serie de amintiri prin care Constantin Bacalbașa încearcă să zugrăvească un tablou al Bucureștiului din care nu lipsesc intrigile și mondenitățile.
Colecțiile de reviste Realitatea ilustrată (1927-1938) și Ilustrațiunea română (1929, 1931-1939), un fel de publicații glossy interbelice, sunt o lectură fascinantă pentru toată lumea.
Reporterii acestora mergeau uneori în mahalalele bucureștene, căutând subiecte cât mai incitante cu care să șocheze cititorii. Să nu vă speriați, e posibil să dați peste niște fotografii destul de incomode, având în vedere că în practica jurnalistică a vremii sensibilitatea cititorului era subestimată suficient încât, într-un caz de crimă odioasă, de exemplu, să fie publicate imagini cu victimele în toată splendoarea lor. Nici nuditatea nu părea să deranjeze prea mult în acele vremuri, apropo.
Ah, să nu uit! Este posibil ca, uneori, Biblioteca Digitală a Bucureștilor să fie nefuncțională, datorită efectuării unor servicii de mentenanță, dar nu vă speriați: de obicei își revine, chiar dacă e nevoie să fie semnată o petiție pentru restabilirea accesului, așa cum s-a întâmplat la începutul acestui an.
Buna ziua,
Apreciez mult articolul si as dori, evident numai daca ma puteti ajuta, un raspuns cu privire la un nume de strada arhicunoscuta din sectorul 3 / Bucuresti: ILIOARA.
Toata lumea a auzit de ea din diverse mortive, principalul fiind „Scoala de soferi si Poligonul” sau „Clinica Veterinara” sau „Conacul Boieresc” aflat in ruina etc. Am cautat insa o referire istorica asupra numelui strazii si, cat e „netul” de mare, niciun articol nu pomeneste nimic despre asa ceva (!). Cine a fost „personajul” dupa care a fost denumita strada ?. CIne a denumit-o asa si de ce ?. Rezumand, de ce se numeste ILIOARA acea strada ?!!.
Multumesc foarte mult pt. efortul de a fi citit si mai cu seama, anticipiat, multumesc aceluia ce va raspunde documentat !
Dragos G.
Bună, Dragoș
Într-adevăr, informațiile referitoare la nomenclatura străzilor din București se găsesc foarte greu -dacă se găsesc. Zona cartierului Sălăjan a fost integrată în perimetrul urban al capitalei destul de recent, după 1945, iar strada Ilioara apare pe o hartă a orașului abia din 1962 (probabil a fost construită și botezată mai devreme, dar sursele mele din primele decenii care au urmat celui de-al doilea război mondial sunt extrem de sărace).
În orice caz, denumirea Ilioara aparține și unui sat din Mureș și e varianta feminină a numelui Ilie.
Dacă voi descoperi mai multe informații, vă anunț! 🙂
Vă mulțumesc pentru comentariu,
Marilena