Berceni de Poveste

Povesti din Berceni

marți

3

iulie 2018

0

COMENTARII

Un milițian din Berceni a publicat peste 100 de cărți

Scris de , in categoriaPovești din anii comunismului

milițianul din Berceni Traian Tandin
Du povestea mai departe...

O să las suspansul deoparte de data aceasta și o să vă spun de la început despre cine este vorba: Traian Tandin, cunoscut și ca 2.6.2 sau comisarul TT, faimosul scriitor de romane polițiste, a fost milițian în Berceni la începutul anilor 70.

I se repartizase cvartalul de blocuri cuprins între bulevardul Metalurgiei, străzile Dumitru Petrescu (Turnu Măgurele), Emil Racoviță și Aleea Aliorului și pentru o perioadă chiar a locuit în sediul circumscripției din ansamblul Berceni Sud 1. Marele cartier Berceni abia începuse să prindă formă, iar nou înființata secție de miliție în responsabilitatea căreia intra toată zona Berceni -circumscripția 20 (a funcționat înaintea binecunoscutei secții 15), nu avea încă un local.

Așa că milițienii au ocupat o scară de bloc cu 4 etaje, iar comisarul Tandin s-a mutat la etajul 4.

„Îmi adusesem de acasă un pat, un covor, un tablou, un cuier, de restul îngrijindu-se mama”, scrie acesta în cartea „Din jurnalul unui polițist”.

Citind capitolul dedicat acestei perioade din viața sa, ne dăm seama că i-a cam plăcut comisarului să fie șerif bercenar. Iată ce povestește:

„Cu toate greutățile inerente începutului, m-am descurcat. Am reușit în scurt timp să fiu cunoscut de cetățenii din sector. Le ascultam păsurile, necazurile, îi sfătuiam și-i îndrumam, îi ajutam cu ce puteam, participam la ședințele lor și-i puneam în gardă, pregătindu-i din punct de vedere antiinfracțional, învățându-i cum să prevină anumite pericole, într-un cuvânt, eram tot timpul aproape de ei. Pentru asta mă stimau. Mă opreau când ne întâlneam și mă puneau în temă cu tot felul de probleme care mă puteau interesa. Acest lucru mi-a creat un avantaj incontestabil. Am reușit să cunosc foarte repede elementele-problemă din sectorul meu și să iau măsuri în consecință. Infractorilor a început să le fie teamă de mine. Le făceam „vizite” când nu se așteptau, prinzându-i cu prada pe masă. Am curățat cât am putut, iar cei care au rămas în poziție de suspecți se mireau cum de le cunoșteam mișcările. Secretul era unul singur: legătura permanentă cu oamenii muncii, cu cetățenii din sector. Ajunsesem chiar ca unele verificări să le fac din birou, fiind suficient să-mi deschid agenda cu telefoane și să sun la te miri ce asociație de locatari, al responsabilii unor cărți de imobil, pensionari, cetățeni…

Totul mergea șnur, cum se zice. Asta până în clipa în care și-a făcut apariția un grup de infractori: furau lapte și iaurt din navetele care se aduceau în timpul nopții la centrele de vânzare și care rămâneau nepăzite, pe trotuare.”

Povestea cu hoții de lapte din Berceni am relatat-o mai pe larg aici.

 

Sursa: cancan.ro

 

Pentru că făcuse treabă bună în Berceni, Traian Tandin a ajuns la Serviciul crime al Direcției judiciare din cadrul Inspectoratului General al Miliției, unde a devenit elevul lui Dumitru Ceacanica. Deși era extrem de apreciat, atât ca ofițer (era cotat ca cel mai bun specialist din țară în materie de omoruri), cât și ca scriitor (generalul Nuță, șeful Miliției române fiind foarte încântat de una din cărțile acestuia, „Cum să ne ferim de infractori”, și dorind s-o publice sub semnătura proprie), Traian Tandin a fost mutat ca simplu lucrător de miliție la secția 21. Din cauza chestiei cu cartea, bineînțeles, pentru că-l refuzase pe generalul Nuță.

Având totuși o imensă experiență profesională, Traian Tandin n-a fost lăsat prea mult să se plictisească la secția 21, fiind promovat ca șef al Brigăzii furturi auto-moto din cadrul Serviciului Circulație I.M.B.

Numai că a „greșit” iar în fața mai-marilor săi, când a publicat, în 1983, la Editura Dacia, „Bolidul verde” (o carte de enigme polițiste). Cartea a fost bine primită de cititori, fiind tradusă și în limba rusă, numai că avea un defect major: nu fusese aprobată de Inspectoratul General al Miliției. Traian Tandin a fost, pentru a doua oară, pedepsit, generalul Nuță mutându-l, de data aceasta, la secția 3. Însă lucrurile nu s-au oprit aici.

Ofițerul Traian Tandin a fost obligat să semneze o declarație prin care se obliga să nu mai scrie absolut niciun rând, în caz contrar urmând să fie dat afară din miliție („Cei mai odioși 100 criminali români”, Cuvânt înainte de Eugen Teodoru).

De publicat, într-adevăr, nu a mai publicat. Până la revoluție, când a scos din sertar tot ce scrisese -în ciuda amenințării, în tot acel timp.

În anul 2000, comisarul TT a fost pensionat cu gradul de colonel.

 

Imaginea de mai sus este o captură din filmul „BD intră în acțiune”. 

Du povestea mai departe...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.