Un filosof grec i-a făcut pe edilii bucureșteni de la începutul secolului XX să intre în pământ de rușine
Scris de Marilena, in categoriaPovești din vremuri vechi
Cam ce legătură ar putea fi între edilii bucureșteni de la începutul secolului XX și filosofii greci? La prima vedere, niciuna, dar dacă ne punem mintea cu ei, aflăm că la un moment dat, cineva a propus ca o stradă situată nițel mai sus de Parcul Carol, lângă Vama Antrepozite, să fie numită după filosoful grec care promova căutarea plăcerilor în viață, și anume Epicur.
Ca să înțelegeți magnitudinea rușinii pe care ar fi putut s-o trăiască demoazelele care locuiau pe strada buclucașă, vă mai spun că strada Epicur se afla în zona cartierului Uranus (demolat în timpul regimului comunist pentru a face loc construcției megalomane a Casei Poporului). Presupun că, puse în fața protestelor taților de familie dornici să apere pudoarea fiicelor, autoritățile au acceptat să modifice numele străzii… dar nu prea mult. Mai întâi o literă, devenind Epicul (ceea ce, pentru cunoscătorii de franceză, era la fel de jenant), apoi încă una, dând naștere unei ciudățenii ilare în nomenclatorul bucureștean.
Strada Epicol.
Multă lume s-a întrebat ce înseamnă oare Epicol, fără să știe că denumirea nu e altceva decât o dovadă că falsa pudoare și ignoranța erau în formă maximă și în urmă cu un secol.
Pe această stradă își avea sediul „Gazeta municipală”, un „săptămânal de educație și critică edilitară”.
Spre sfârșitul anilor 30 strada a fost pavată și fotografiată cu mândrie, imaginile respective fiind incluse în volumul ilustrat asupra activității Primăriei Sectorului III Albastru publicat în 1936. În 1938, strada Epicol este din nou botezată, de data aceasta cu denumirea „Vătaf de Plai”.
Astăzi strada nu se mai numește nici Epicur, nici Epicol, ci Gheorgheni, ca să nu mai producă tulburări.