Pe Dealul Piscului viața continuă neîntreruptă de milenii întregi, încă din neolitic.

Aici s-au descoperit, de-a lungul timpului, fragmente ceramice izolate din epoca neolitică, epoca bronzului, prima epocă a fierului și  din secolele II, III şi VI. La acestea se adaugă un bordei din secolele X – XI şi câteva locuinţe de suprafaţă, cuptoare menajere și vetre deschise ce aparţin unei aşezări din secolele XVII – XIX.

În perioada comunistă, arheologii au găsit, în zona ocupată astăzi de Parcul Tineretului, nu mai puțin de 50 de morminte datate între sfârşitul secolului XIV şi sfârşitul secolului XVI. S-au găsit veșminte cu fir de metal prețios și inele din argint, ceea ce sugerează faptul că aparțineau unor persoane înstărite din mediul rural. Așezarea aferentă cimitirului nu a fost însă localizată cu exactitate, însă se pare că încă dinainte ca Bucureștiul să fie atestat documentar, aici, în locul Parcului Tineretului, a existat un sat: Măicănești.

Apoi, în vara lui 1999, cu ocazia unor lucrări de canalizare pe Intrarea Urcuşului, în apropierea parcului, au fost dezvelite încă 19 morminte de inhumaţie din perioada medievală. Aici au fost găsite doar un inel, o verigă simplă și câteva monede. Arheologii cred că acestea aparțin tot de necropola satului Măicănești.

Și asta nu-i tot! În zona blocurilor din imediata apropiere a bisericii Cărămidarii de Jos, prin anii 80, când au dat buldozerele iama-n țărână ca să pregătească terenul pentru noile construcții, a fost descoperit un tezaur de monede otomane din argint și bronz argintat.

Ne-am înțeles, carevasăzică. Dacă tot locuiți sau vă plimbați prin zonă, luați cu voi un detector de metal și-o lopată, că sigur dați peste vreo comoară.

Și după aia facem jumi-juma.

Până atunci, puteți arunca un ochi peste harta ariei bucureștene până la 1300, cu cadrul fizic și descoperirile arheologice.

Sursa: cronica.cimec.ro

comoara din Parcul Tineretului descoperiri arheologice