Aproape trei mii de oameni au murit în prima zi a bombardamentului anglo-american asupra Bucureștiului, din 4 aprilie 1944. Mii de case au fost spulberate, cartiere întregi au suferit pagube enorme și nici Mărțișorul nostru nu a scăpat de oroarea atacurilor, care s-au succedat într-un ritm infernal. Numai în luna aprilie, capitala a mai fost bombardată de încă trei ori, statistica victimelor atingând niveluri sumbre: 3.391 morți și 3.005 răniți.

Apoi, în luna august, au urmat bombardamentele germane. Din mărturisirea unui locuitor al Mărțișorului aflăm că în livada lui Arghezi era amplasată o baterie de artilerie antiaeriană, ceea ce transformase idilica așezare de pe Dealul Piscului într-o țintă a atacurilor aviației germane:

„Când se dădea alarma, îi vedeam pe Arghezi şi pe soţia sa Paraschiva grăbindu-se către adăpostul care era amenajat în malul închisorii Văcăreşti şi ducând cu ei, invariabil o cutie în care, probabil, aveau lucruri preţioase şi documente.

Când erau bombardamente de noapte, ruşii erau parcă şi mai periculoşi. După război am aflat că, în fundul străzii Stânei, în ultima casă pe stânga, era un cuplu de tineri care nu prea ieşeau din curte. După război ni s-a spus că erau spioni sovietici, care semnalizau cu o lanternă puternică prin coşul de la sobă. La scurtă vreme după întoarcerea armelor i-am văzut în uniformă sovietică. Veniseră probabil să-şi recupereze staţia de radio şi alte lucruri.”

Iată două imagini tulburătoare cu strada Mărțișor, după bombardamentele din 4 aprilie 1944.

 

 

Surse: www.historia.ro, „Aprilie 1944. Moartea vine din cer: Bombardamentele Aliate asupra României”

www.parohiamartisor.ro, biografia domnului Ion Tănase

Sursa foto sus: National Archives and Records Administration

 

Arghezi la Mărțișor aviația anglo-americană aviația germană bombardamentul asupra Bucureștiului strada Mărțișor