În anul 1906, românii au serbat jubileul de 40 de ani de domnie ai Regelui Carol I printr-o expoziție națională care arăta lumii întregi realizările economice, culturale și sociale ale țării. A fost ales un teren cam mlăștinos, la Filaret, doctorul Constantin I. Istrati a fost numit Comisar General al Expoziției, planurile de arhitectură ale pavilioanelor au fost realizate și executate de arhitecții Ștefan Burcuș și Victor G. Ștefănescu sub îndrumarea arhitectului Ion D. Berindey, în timp ce de amenajarea parcului s-a ocupat Edouard Redont. S-au drenat bălțile, s-au înființat două străzi și s-au stabilit secțiunile pe baza cărora urmau să fie organizate pavilioanele Expoziției, dintre care amintim: agricultura, creșterea vitelor, industriile, minele, igiena, artele frumoase, geniul civil și militar.

După inaugurarea oficială din 6 iunie 1906, presa vremii nota:

„S-au putut vedea în toată ziua, începând cu orele 11 dimineața și până la miezul nopții a fost o lume nebună la Expoziție, se desfundaseră mahalalele; toate străzile și aleile, dar toate, de la Palatul Artelor până la intrări, gemeau de public; toate localurile erau înțesate”. (Conservatorul, nr. 129, 13 iunie 1906)

Totuși, cu toate Pavilioanele expozanților români și străini, cu Arenele Romane sau Castelul lui Țepeș, în Parcul Carol cele mai palpitante atracții erau altele. Grota cu giganții și nimfa adormită, peștera fermecată cu tablouri iluzorii, spectacolul de lupte navale ce simula bătălia de la Port Arthur, labirintul, toboganul și Waterchut-ul.

Waterchut-ul era un tobogan cât un turn de 22 metri înălțime, de unde erau lansate pe lac bărci care ajungeau să prindă și 90 km/h. Alături se afla un tobogan unde oamenii se dădeau pe niște pernițe care abia le protejau hainele de plăcile metalice montate pe deal. În seara de 7 septembrie 1906, la waterchut a izbucnit un incendiu care a ars scheletul unde se lansau bărcile la apă și a afectat alte două pavilioane. Bănuielile s-au îndreptat asupra a doi foști directori care fuseseră destituiți de Comisarul General al Expoziției, din cauza unor nereguli. A fost declanșată o anchetă, iar directorii și 22 de oameni de serviciu, atât români cât și străini, au fost arestați.

 

Mult mai gravă a fost însă explozia de la reprezentarea navală de pe lac a bătăliei de la Port Arthur (bătălia de început a Războiului Ruso-Japonez). Soldații și marinarii foloseau armament real, tuburi cu praf de pușcă și artificii, iar atunci când o capsă a unui pistol a luat foc, scânteile au aprins un sac de pulbere. Patru oameni au luat foc, au sărit în lac, iar pompierii de la posturile Radu Vodă și Central le-au dat primul ajutor, victimele fiind internate la Spitalul Colțea. Totuși, unul dintre soldați a decedat, iar ceilalți trei și-au reluat activitatea după o vreme.

 

 

Sursa: „Împlinirea unui regat 1866-1906. Expoziția Generală Română 1906. Periplu jurnalistic în presa începutului de secol XX din colecțiile Bibliotecii Naționale a României”

Expoziția Jubiliară Expoziția Naționala din 1906 Parcul Carol toboganul din Parcul Carol Waterchut