Nu era tocmai ușor să fii cuconiță de București în perioada interbelică. Până și un lucru aparent banal, cum ar fi acela de a avea picioare, era reglementat și călăuzit de norme clare, detaliate în revistele glossy ale vremii, precum Realitatea ilustrată, care depunea eforturi serioase de „educare” a duduilor.

Iată ce așteptau bucureștenii anului 1928 de la doamnele și domnișoarele manierate:

„Femeii i se cer, astăzi, să aibe picioare frumoase. Ce nu fac elegantele spre a satisface acest deziderat. Se fac masagii, pachetaje, training, se port ciorapi de gumă, se… dar ce nu se face pentru a avea picioare frumoase. Nu plac nici scobitorile și nici picioarele prea groase și femeile au isbutit, de fapt, în procent destul de mare, să aibe piciorul frumos conformat.

Și odată ce piciorul ideal există, el este îmbrăcat în ciorapi de mătase și în pantofi la modă, spre a fi pus cât mai bine în valoare. Se lasă rochia scurtă, cât se poate de scurtă pentru ca picioarele atotstăpânitoare să fie bine văzute. Dar nu trebuie uitat că picioarele au un rol foarte important în ținuta întreagă, mai ales când femeea se așează. Picioarele neocupate, de data aceasta, sunt lăsate la voia întâmplării, nu mai au stăpânirea de sine, se bălăbănesc, stau urât, unul într-o parte, altul într-alta, se încolăcesc în jurul scaunului, în chip cu totul neestetic.

Desigur, ne place astăzi tot ce nu e silit, tot ce e leger, de la sine, spontan, dar în același timp estetic. La ce folosesc picioarele frumoase dacă nu știi ce să faci cu ele? A venit vara- cu excursiile și vilegiaturile la munte și la mare. Odată stai într-o grădină, altădată pe un dig, pe un trunchiu de copac, sau pe jos. Acestea sunt locuri primejdioase pentru ținuta picioarelor. Luați seama, cuconițelor! Luați seama la picioare, nu numai cum sunt încălțate, dar și cum le țineți!”

 

 

 

 

 

Sursa: Realitatea ilustrată, 23 iunie 1928

bunele maniere cum să ții picioarele realitatea ilustrata reguli de bune maniere reguli pentru picioare