Expoziția națională din 1906, cu care românii au vrut să se mândrească în fața lumii întregi, a făcut chiar mai mult de-atât: a șocat publicul din cauza exploziei de la reprezentarea navală de pe lac a bătăliei de la Port Arthur (bătălia de început a Războiului Ruso-Japonez), care a lăsat în urmă cinci victime.

La 6 iunie 1906, se deschidea pe Dealul Filaretului „Expoziția Generală Română”, eveniment conceput pentru celebrarea a 40 de ani de domnie a regelui Carol I, 25 de ani de la proclamarea Regatului şi 1800 de ani de la cucerirea Daciei de către romani.

Terenul mlăștinos al Filaretului, numit Câmpul Libertății în 1848, a fost transformat într-un parc național destinat găzduirii expoziției aniversare –Parcul Carol.

La scurtă vreme după inaugurarea oficială, presa vremii nota:

„O explozie îngrozitoare s-a produs aseară la Expoziție pe docul unde staționează vapoarele și unde se află depozitul cu materii explozibile.

Explozia a avut loc în momentul când trebuiau să înceapă luptele navale. Panica în public a fost de nedescris.

Groaznica bubuitură urmată de scântei de foc strălucitoare și semnalele de alarmă ale sergenților au zăpăcit într-atâta publicul, încât toți alergau încoace și-ncolo fără să-și poată da seama de cele întâmplate.

Era tocmai în momentul când trebuiau să se înceapă luptele navale. Luptele au loc de obicei prin trageri de focuri oarbe între flotele inamice.

Alexandru Lăzărescu, sergent marinar și conducător al unui vaporaș, își încercă revolverul, gata să iasă din doc.

Revolverul fiind însă încărcat, cartușul luă foc și nimeri într-un sac cu pulbere de pușcă.

Pulberea a explodat pe loc cu o bubuitură înspăimântătoare, risipind valuri enorme de fum, care aproape întunecară cerul.”

 

Cuprinși de flăcări, sergentul Lăzărescu, doi soldați de marină, un magazioner și un manipulant s-au aruncat în lac. Biroul telefonic fiind închis (nu vă mirați prea tare, situațiile de urgență n-au fost niciodată tratate cu prea mult cap de bucureșteni) de la ora opt seara, iar catastrofa petrecându-se în cel mai nefericit mod cu o oră prea târziu, ajutoarele și autoritățile au fost înștiințate cu mare greutate. Și ca să fie dezastrul și mai mare, nici transportul răniților nu s-a petrecut mai eficient. Expoziția nu dispunea de mijloace de transport în caz de accident, reprezentanții unuia dintre pavilioane (cel vienez, pare-se) a refuzat să pună la dispoziția autorităților unica trăsura de ambulanță, care se afla acolo numai ca exponat. Răniții au fost duși până la urmă la Spitalul Colțea cu birjele, mai puțin unul din ei care a fost pansat la fața locului. Magazionerul nu a mai supraviețuit.

 

„Mulți dintre cei care au văzut cu ochii lor starea deplorabilă a răniților, revoltați de cele întâmplate, rugau pe pompierii care lucrau la stingerea focului să dărâme baraca care reprezintă Port-Arturul.

Pompierii au continuat însă să-și facă datoria.

O bună parte din public a renunțat însă să mai asiste la luptele navale care s-au continuat, de altfel, ca și cum n-ar fi costat sacrificiul a cinci vieți omenești.”

Abia după dezastru au fost instalate șapte „felinare cu rapiță pe care e scris: telefon, alarmă, pompieri. Felinarele au o cutie al cărei capac fiind ridicat, pune în evidență un telefon. Acest telefon e în legătură cu posturile de pompieri și cu prefectura poliției.”

Sursa: Adevărul, 21 iunie 1906

bătălia de la Port Arthur Câmpia Libertății explozia din Parcul Carol Expoziția Naționala din 1906 Parcul Carol