Imagini de acum o sutã de ani cu vecinul Fortului Berceni, Fortul 13 Jilava
Scris de Marilena, in categoriaPovești din vremuri vechi
In toamna anului 1916, armata românã a suferit o serie de înfrângeri zdrobitoare în fata trupelor germane si austro-ungare, iar Bucurestiul a fost cucerit cu usurintã, desi se stia cã este apãrat de o centurã de fortificații finalizatã în 1895 de generalul belgian Henri Alexis Brialmont. Feldmaresalul August von Mackensen scria în memoriile sale:
„Mi-am imaginat cucerirea capitalei române ceva mai rãzboinicã decât a fost în realitate. Noi stiam cã Bucurestii sunt o cetate puternicã si adusesem, pentru a o reduce, material de artilerie de cel mai mare calibru. Cupolele sale blindate se transformaserã în cupole de lemn. Spionajul nostru, asa de lãudat de inamicii nostri, nici nu parvenise sã constate ca Bucurestii au fost dezarmati înainte de intrarea în rãzboi.”
Ce se întâmplase de fapt?
La inițiativa regelui Carol I, generalul Brialmont a construit (1884-1895) în jurul capitalei o centurã cu rol de apãrare de 70 km, cu 18 forturi si 18 baterii intermediare, despãrțite de distanțe de cca. 2 km. Printre aceste obiective militare se numãra si Fortul 12 Berceni, cu bateria 12-13 (astãzi se aflã pe proprietatea REMAT Sud, a cãrui conducere refuzã sã rãspundã la vreo solicitare de vizitare a fortului), si vecinul sãu, Fortul 13 Jilava (a fost utilizat ca închisoare politicã, iar astãzi este monument istoric, putând fi vizitat), cu bateria 13-14.
Dar când a venit momentul utilizarii centurii de fortificații, odatã cu Primul Razboi Mondial, n-a mai fost sã fie. Vãzând ca fortificatiile de la Anvers si Liege, construite în aceeasi manierã ca Cetatea Bucuresti, au picat în numai 4 zile, în 1915 s-a decis dezafectarea în secret a liniei de apãrare. Trupele inamice n-au mai avut de înfruntat o centurã puternicã de fortificații, asa cã în 6 decembrie 1916, desi generalul Prezan avea un plan de luptã îndrãznet care ar fi putut respinge atacul, gruparea germanã a ocupat capitala tãrii.
Ulterior, biroul de presa austro-ungar (K.u.k. Kriegspressequartier) nu si-a putut ascunde curiozitatea fațã de aceste forturi, si a realizat o scurtã sesiune de fotografii la Fortul 13 Jilava si la bateria intermediara 13-14. Imaginile au fost imortalizate acum o sutã de ani, dupã aproape trei sãptãmâni de la ocuparea Bucurestiului de cãtre trupele germane.