În curtea Uzinei de gaz Filaret, adică unde vedem azi Uzina Electrică Filaret de lângă Parcul Carol, era mare agitație în ziua de 19 octombrie a anului 1905, viermuiala de oameni părând fascinată de o nacelă pătrată, din paie împletite, căptușită cu pluș, de care era legată o pânză mare, galbenă. Spectatorii, entuziasmați peste măsură, așteptau ca balonul- căci asta era pânza aceea mare – să fie umflat cu gaz aerian, și să decoleze cu echipajul format din locotenentul Eugeniu Asache (Assaky), primul aeronaut român cu diplomă, locotenentul Paul D. Moruzzi, maiorul Demetriad și principele Valentin G. Bibescu. Însă, din cauza diametrului prea mic al țevii de alimentare, balonul era abia pe jumătate umflat pe la ora 4 după amiaza, așa că ascensiunea s-a amânat pentru a doua zi.

 

În dimineața zilei de 20 octombrie 1905 balonul franțuzesc „România”, în a cărui nacelă fuseseră amplasate câteva obiecte de strictă necesitate pentru efectuarea unor explorări științifice, precum „aerometru, psihometru aspirator, barograf, câteva aparate fotografice speciale, numeroase ochiane, 2 porumbei călători, de ale mâncării, câteva sticluțe cu coniac și șampanie”, a decolat fără probleme și a trecut pe lângă pulberăria de la Dudești, pe deasupra fortului Cățelu, unde era să fie străpuns de gloanțele unei santinele surescitate, și a aterizat după 5 ore în fața satului Săpunari, în fața a circa o mie de țărani cu gurile căscate.

 

 

A doua călătorie a balonului „România” a fost și mai spectaculoasă decât prima.

La decolare, în ziua de 30 octombrie 1905, aeronauții au aruncat în mulțime cu batoane de ciocolată Cailler, puse la dispoziția lor de agenția de publicitate Internaționala. Cei patru temerari din nacelă, prințul George Valentin Bibescu (în anul 1909 avea să fondeze Clubul Aviatic Român), bunul său prieten, locotenentul Asache, căpitanul Gorsky și Niculae Niculescu-Ianca au trecut peste strada 11 Iunie, calea Rahovei, Palatul Justiției, CEC, Cișmigiu, Herăstrău, apoi, când au ieșit din capitală, au avut surpriza să vadă grupuri de săteni supărați pe drăcovenia din cer, gata să tragă în ei. Din fericire, nu au pățit nimic, aterizând în bune condiții pe un câmp de lângă Periș.

 

 

Balonul „România” i-a purtat pe locotenenții Moruzzi, Asache și St. Theodoreanu, și pe căpitanul Urlățeanu, în ziua de 26 martie 1906, de la Filaret până la Zimnicea. Apoi, locotenentul Asache și Niculescu-Ianca au plănuit să facă un zbor de două zile, sperând să ajungă în Bucovina. Au decolat pe 16 iunie 1906, tot din curtea Uzinei de gaz. Zborul a durat 32 de ore, atingând o altitudine maximă de 3100 metri, dar cei doi au fost sâcâiți de vânturile buclucașe care le-au schimbat cursul de câteva ori. Au aterizat până la urmă în comuna Potlogi și, pentru că erau aproape de gara Titu, s-au urcat în tren și s-au întors acasă după primul zbor cu balonul deasupra Carpaților.

Anul următor, balonul „România” a mai făcut o călătorie, ca parte a primului Rallye-Auto român. Concurenții automobiliști trebuiau să se întreacă până la locul de aterizare al aerostatului, care îi avea ca pasageri pe prințul George V.Bibescu și pe locotenenții Nicu Arion și Cantemir Câmpeanu.

Trebuie spus că balonul „România” nu era totuși primul cu care se mai făcuseră ascensiuni. Înaintea lui fusese „Bășica lui Caragea”, un balon de opt metri care s-a ridicat fără pasageri de pe Dealul Spirii și a căzut în satul Cățelu, balonul Mihai Bravul, care a făcut ascensiuni cu oameni la bord în anul 1874, apoi, în 1889, bucureștenii au asistat la spectacolul incredibil oferit de aeronautul Spelterini și ale acrobatei Leona Dare, care se suspenda cu dinții de un trapez prins sub nacelă.

 

Surse: „București, Materiale de istorie și muzeografie 2008”

Sursa foto balonul „România”: „Împlinirea unui regat 1866-1906. Expoziția Generală Română 1906. Periplu jurnalistic în presa începutului de secol XX din colecțiile Bibliotecii Naționale a României”

Sursa foto principală: „Realitatea ilustrată 3 iunie 1936”

 

aeronauti români ascensiuni cu balonul balonul România locotenentul Eugeniu Asache principele Valentin George Bibescu Uzina de gaz Filaret Uzina Electrica Filaret