Cât mai are de trăit cea mai frumoasă stradă din București?
Scris de Marilena, in categoriaJurnal de Berceni, Povești din vremuri vechi
Străduța în trepte care prinde, ca o agrafă prețioasă, Piața Libertății de vechiul Palat Suter, acum Hotelul Carol (feblețea unor celebrități precum Beyonce), s-a degradat. Acum doi ani, strada Xenofon, singura stradă în trepte atestată ca atare din București, era inclusă pe lista obiectivelor turistice din București și votată pe siteuri străine drept una din cele mai frumoase străzi în trepte din lume. Fusese pictată de artista Eva Radu, în 2014, cu opt dintre cele mai importante edificii culturale și istorice bucureștene, iar în 2015 primise hainuță nouă și vioaie, o cascadă spectaculoasă.
Astăzi arată trist. Au venit băieții veseli cu spray-urile lor pentru graffiti și-au mâzgălit pereții, culorile frumoase care dădeau atât de bine în selfie-urile domnișoarelor par acum serbede, învechite. A durat puțin minunea. Turiștii îndrumați de acele articole care lăudau strada Xenofon sunt dezamăgiți. Îi sfătuiesc pe alții să evite acele trepte, nu mai au ce vedea, sunt murdare și neîngrijite, decorate cu grămăjoare de pietriș și mizerii de câine.
Povestea străzii Xenofon a început în anul 1891, odată cu stabilirea în România a elvețianului Gustav Adolf Suter, care a cumpărat un teren în zona Filaret, în perioada de dezvoltare a zonei industriale Filaret și de extindere a orașului spre partea de sud, prin construirea de noi străzi și locuințe. Suter a achiziționat mai multe terenuri (atât în zona actualului Parc Carol, cât și în Colentina, Laborator, Ștefan cel Mare), le-a asanat și a trasat străzi, iar în anul 1906 a fost finalizată și construcția grandiosului Palat Suter. În semn de apreciere, Primăria a numit una din arterele construite de el, Aleea Suter, în rotonda căreia se termină strada cu nume de istoric grec, Xenofon.
Din fericire, unul din consilierii locali din sectorul 4, domnul Guilhem Moulin, a avut recent inițiativa unei campanii de readucere a străzii Xenofon la viață. Din câte am reușit să înțeleg, domnul consilier dorește ca, după strângerea semnăturilor necesare pentru renovarea arterei, să propună Centrului Cultural pentru UNESCO „Nicolae Bălcescu” organizarea unui concurs de proiecte artistice. Puteți semna și voi aici.
Și să sperăm că nu va trece mult până când această stradă unicat, mărturie a frumoasei istorii bucureștene, își va recăpăta farmecul.
Surse: florijianu.ddt.ro
digibuc.ro
Cred ca este o mica confuzie la mijloc. Strada Xenefon nu este fosta Alee Suter. Ambele, exista si in prezent. Strada Xenofon se termina, practic, in rotonda Suter ce apartine Aleei Suter 🙂
Corect. Mulțumesc!
Aleea Suter a avut numele schimbat de comunisti si a purtat, pana in 1989, numele de aleea Negreni. In respectiva cladire se instalase ICRAL Berceni. Nu stiu cum a fost si daca a fost restituita fostilor proprietari. Personajele de conducere din respectivul ICRAL s-au inscris si au activat, dupa 1989, in Partidul Chiriasilor din Casele Nationalizate, incercand sa puna mana pe cat mai multe proprietati, lucru care le-a reusit in mare masura. Sunt si eu curios cum a evoluat starea de proprietate: a revenit fostilor proprietari sau a ajuns, ca multe alte bogatii ale tariii in mainile fostilor nomenclaturisti.