În ce case din sectorul 4 se ascundeau comuniștii când erau în ilegalitate
Scris de Marilena, in categoriaPovești din anii comunismului
Astăzi o să vorbim despre câteva case conspirative de-ale comuniștilor, dar foarte încet, ca să nu ne audă nimeni. Și pe scurt, pentru că nu știu prea multe despre casele legate de activitatea P.C.R. din zona cartierului Berceni și din proximitate. Nu e ca și cum există vreo listă pe undeva (am căutat o grămadă, dar dacă știți voi ceva, spuneți-mi și mie unde o găsesc, vă rog.)
Simpatizanții Partidului Comunist au avut o viață ca-n filme între cele două mari războaie. Nume false, acte false, locuințe conspirative, călătorii secrete și clandestinitate cât cuprinde. Mare parte din perioada interbelică partidul a funcționat în case conspirative, înainte de 23 august 1944 tot ce ținea de comuniști fiind caracterizat de instabilitate și provizorat.
În numărul 1-002 din „Revista monumentelor istorice”, anul 1981, existența caselor conspirative este justificată prin nevoia comuniștilor de „a ține legătura cu masele și a le conduce spre înfăptuirea mărețelor idealuri”. Aici aveau loc ședințe și consfătuiri, întâlniri ale militanților comuniști, în altele se tipărea presa comunistă și materiale cu conținut revoluționar.
Astfel, în casele conspirative din străzile Candiano Popescu nr. 3 bis și Cuza Vodă nr. 109, au avut loc numeroase consfătuiri și întâlniri de lucru ale conducerii partidului și organizațiilor de masă.
Strada Cuza Vodă nr. 109
În anul 1932, conferința pe țară a delegaților muncitorilor ceferiști s-a desfășurat la București într-o casă din strada Mitropolit Grigore nr. 69.
Strada Mitropolit Grigore nr. 69
Se pare că în zona centrală sau nordică a Bucureștiului se găseau casele conspirative dedicate găzduirii celor din vârful ierarhiei partidului, însă majoritatea imobilelor ilegale se găseau în cartierele muncitorești.
Iar cireașa de pe tort abia acum urmează.
Unul dintre cititorii Berceni de Poveste (din păcate, mi-e imposibil să regăsesc comentariul cu pricina, așa că dacă citește acest text, îl rog să ne ajute cu mai multe amănunte) a menționat la un moment dat că într-o casă de pe strada Radului (zona Brâncoveanu), actualul sediu al Bibliotecii George Coșbuc, s-a ascuns o vreme Gheorghe Gheorghiu Dej după evadarea din lagărul de la Târgu-Jiu.
Sursa foto principală: www.ilegalisti.ro
Sursa info: www.ilegalisti.ro și „Revista monumentelor istorice”, nr. 1-002, 1981
Mai era o casa conspirativa pe strada Piscului, cea care cobora de linga Piata Piscului pina in Caramidari. Casa exista acum 10 – 15 ani; o fotografie a acesteia a aparut intr-unul din numerele revistei Magazin Istoric prin 1971, cu ocazia implinirii a 50 de ani de la crearea PCdR (Partidului Comunist din Romania, aceasta este titulatura corecta) si in alt numar al aceleiasi reviste in anul 1969, cu ocazia implinirii a 25 de ani de la actul din 23 august 1944.
Mulțumesc!
Eu v-am pomenit acest amanunt si nu pot sa va spun decat ca intr-un timp, posibil si mai tarziu de 89 exista o placa comemorativa. Tocmai din aceasta cauza in casa respectiva a aparut o Biblioteca. Mentionez ca in anii 50-60 aici locuia o familie si de abia prin anii 70 a aparut biblioteca si placa comemorativa. Mai multe nu stiu, in perioada respectiva locuind la cateva strazi distanta de aceasta locatie. Poate un vecin mai in varsta sa stie ceva.
Mulțumesc!
Cică prin anii ’80 un miiţian îşi făcea rondul de noapte când vede un tip bine afumat mergând pe trei cărări:
– Bună seara tovarăşe! De unde veniţi la ora asta?
– De la o şedinţă de partid!
– E… hai… sunt şi eu membru de partid, nu ţinem şedinţe spre miezul nopţii!
– Păi deh… partidul dumitale o fi la putere!
Ha! Good one 😀