Ati uitat cele sapte minuni ale Berceniului?
Scris de Marilena, in categoriaJurnal de Berceni
Bine, recunosc. Ca niste bercenari adevarati ce suntem, am fi in stare sa gasim mai multe minuni in cartier decat au considerat anticii de cuviinta sa puna in cel mai popular top al lor. Dar haideti sa nu-i complexam chiar atat de tare, si sa ne rezumam (deocamdata) la clasicul septar.
Carevasazica, vorbim acum despre sapte minuni din cartier, sapte distractii din copilarie, sapte locuri pe care niciun bercenar n-o sa le uite vreodata. Si daca se-ntampla sa le uite vreunul, nu-i problema, sute de vecini ii vor sari in cap ajutor, care cu poze, care cu povesti, care cu vreo cicatrice drept dovada. Cum, fratemeleu, nu mai stii cand aveam slapi si mi s-au prins in gard, de-am cazut cu mufa-n asfalt? Pentru ca la noi, in Berceni, nimic nu se uita, totul se povesteste. Pai daca avem ce, povestim, cum sa nu?!
1.Masinutele din Oraselul Copiilor, pe care toata lumea, de la copii la adulti, le-a busit cu sete. Si pentru ca inca functioneaza, le vom mai busi de-acum incolo pana nu s-o mai putea, sa ne aduca altele, sa le busim si pe alea, si tot asa, pana cand o sa avem in Orasel masinute zburatoare busitoare.
2. Cinema Cultural, unde, daca stiai smecheria, foloseai intrarea din spate si-ti ramaneau bani de profiterol dupa film, la cofetaria de alaturi. Acum au facut Carrefour Market in locul Culturalului, iar un profiterol ca lumea n-am mai mancat de cand eram mica.
3. Inghetata la cornet de la Big Berceni, cu cacao si vanilie, care-ti mergea jumate-n suflet, jumate-n creier. Probabil ca si acum mai sunt dozatoare de inghetata la Big, dar nu se compara, domnule, nu se compara. Au schimbat gustul.
4. Strandul Berceni, caruia toata lumea ii spunea „Trei Ligheane” (denumire extrem de populara, impartita cu alte cateva stranduri bucurestene) si peste gardul caruia probabil ca au sarit toti bercenarii, macar o data.
5. Balta Vacaresti, unde eu, personal, nu am fost decat de doua ori. Prima data eram mica de tot si mi-am izbit doi dinti din fata, dupa un scurt zbor peste saniuta, noroc ca erau doar dinti de lapte. De atunci mi-am tinut curiozitatile despre balta in frau, desi toti copiii din bloc faceau dracarii peste dracarii pe-acolo.
Greva mea a incetat acum cativa ani, cand m-am lasat momita de promisiunile ispititor de ecologiste ale unui domn, si am purces la o plimbare prin stuf. Nu spun mai mult, pentru ca sunt o doamna.
6. Restaurantul Berceni, de la intersectia strazilor Emil Racovita, Nitu Vasile si Alexandru Obregia, restaurant pe care locuitorii cartierului il stiau sub felurite nume: “Intre Craci”, “La Militianul Grabit” sau “Incurca Drumuri”. Pana la urma, numele nu conta cine stie ce, important era ca nu gaseai in alta parte un cabernet cu pepsi mai bun.
7. Elefantelul-tobogan din zona scolii 98, iubit cu pasiune in ciuda fundurilor zdruncinate, zdrelite si incinse maxim in timpul verii. Nu-l mai cautati acum, ca nu mai e. Au pus un tobogan modern, care seamana cu un elefant la fel de mult cum seman eu cu Megan Fox.
Pe balta Vacaresti exista „locuri matrimoniale”?! Trebuie dezvoltat subiectul…
nu-s semnalizate, dar poti improviza usor ceva 🙂
La cele 7 minuni gasite de tine , as adauga cu( permisiunea ta) Marilena , Cociocul (Lacul Tineretului de astazi) unde iarna se juca hochei pe lacul inghetat , cu patine , crose si puc adevarate iar hainele tineau loc de bare la porti. Vara nu aveai loc de cearsafuri , fiindca era un adevarat strand natural. Observatorul meteo din Dealul Piscului (obiectiv militar) cel mai inalt loc din Bucuresti (cati stiu asta?). Parcul Carol cu castelul lui Vlad Tepes (replica turnului Chindiei) dar si Muzeul Tehnic Dimitrie Leonida (atat de drag mie) unde poti vedea prototipul primului automobil aerodinamic din lume construit de un inginer roman ! Ar mai fi cursul Dambovitei (Cheiul Garlii ) cum spunea batranii , unde se mai pastreaza (ca prin minune!) cativa arbori seculari pe partea undea odinioara trecea tramvaiul care intorcea la podul Mihai Bravu. As adauga si cateva vechi denumiri : Calu’ obosit sau Mandravela ( Bigul de astazi sau Piata Sudului), Podul Lemetru ( dupa uzinele Lemetre ) , fostul si actualul Timpuri Noi , zona podului de astazi unde se afla Universitatea Dimitrie Cantemir (conceputa ca un circ al foamei inainte de ’89) , Livada cu duzi (care era un cartier de case , locul unde s-a nascut si trait marea artista Maria Tanase, astazi zona face parte din Parcul Copiilor .
Un buchet de minuni ai adaugat! Asa e, Dan, sunt multe locuri frumoase si pline de amintiri in Berceni. Incerc sa le iau pe rand, ca sa se simta mai bine gustul fiecareia.
Nu stiam ca Mandravelei ii mai zicea si Calu’ obosit :))
Pistele de săniuș se făceau pe dealul din parcul tineretului, doamne ce mai fugeam după troleu pana acasă de uzi ce ieream
Era sa uit ! Inca o minune (poate cea mai mare )este Bisericuta lui Bucur Ciobanul ( pe care se intemeiaza Legenda intemeierii Targului Bucuresti (Bucuresci -vechea denumire) aflata pe malul Dambovitei , astazi incastrata de niste colosi din beton si otel care ii strica panorama si ii afecteaza valoarea istorica , o minunatie de lacas cult, o bucatica de rai. Sunt multe de adaugat…
Cea de-a opta minune a Berceniului esti tu, Marilena!
Aoleu :)) Da’ cum așa?
Pai nu am mai vazut femei/fete ca tine prin Berceni. Desi nu stiu cum arati, ma simt atras de tine. Esti misterioasa…
Ei, doar putin 🙂
E super, articolul. Cabernetul cu pepsi era unic, la strand toti copiii saream gardul, ca si la 190 de altfel, la elefant am o amintire unica, despre care un domn nu vorbeste, pe valea vacaresti am petrecut cu prietenii o noapte de inviere si iarna, peste ani mi-am dus copiii cu sania. La Cultural nu scapam un film in vacanta de vara, la orasel era singura distractie la jocuri mecanice si nu numai. Sfatul meu e sa nu te opresti, ai har.
Multumesc din suflet, Dany! Si pentru amintirile impartasite de tine, si pentru sfat 🙂
Hm….eu îmi aduc aminte de Mănăstirea Văcărești(eu am prins o încă în picioare)devenită ulterior închisoare. Nu vă pot descrie sentimentele de teamă dar și de curiozitate ce mă năpădeau când treceam pe lângă ea,copil fiind….
Dar….îmi treceau așa de repede când ajungeam în fața Big ului,în stația de troleu,unde se vindea cel mai bun suc de zmeură/căpșuni /vișine la dozator. Nu TEC…nu, era un dozator rudimentar,un cărucior cu toate la vedere….
Când mă gândesc la mânăstirea/închisoare,îmi doresc să fi avut oportunitatea de a o vizita….
Macar sa strangem amintiri despre Manastire, asa, mana de la mana 🙂
Inainte de demolare , Manastirea Vacaresti era perfect vizibila de la sol chiar din zona bul. Metalurgiei (astazi Alexandru Obregia ) detinea turlele cele mai mari din Bucuresti iar crucile de deasupra erau cu adevarat impunatoare,marete. Pacat ca dupa ’89, nu s-a mai incercat restaurarea ei, ar fi fost o reparatie ,atat istorica cat si culturala. Imi aduc aminte , prin anii ’80 cand inca mai exista, ca zidurile erau pazite de o haita de caini extrem de agresivi , si avea chiar un paznic. Nu puteai intra inauntru fiindca riscai sa fii sfasiat de acea haita care pazea acele locuri,oricum era inchisa. In spatele Manastirii erau livezi de pomi fructiferi asezati in trepte (fiind relief de deal),iar vara era o adevarata splendoare sa stai la racoarea data de acei pomi , iar zona era extrem de inverzita . In stanga Manastirii exista un deal atat de abrupt, incat incercand sa-l cobor , m-am rostogolit si oprit intr-o rapa unde ramasesem infipt , si …putin inconstient. In filmul ” Un comisar acuza” al lui Sergiu Nicolaescu ,se poate revedea dealul respectiv cu Manastirea in fundal , cadrul a fost filmat fix in acelasi loc unde era sa-mi rup picioarele si unde (in film) comisarul Moldovan are cateva cadre de cascadorie spre final. Astazi zona este ocupata cu un mega-mall , si pot afirma cu f.mare tristete, ca ce a fost nu se mai intoarce, iar imaginile de odinioara imi vin in minte cand ajung sa trec prin zona respectiva, si cat de schimbat este totul.
Aveti dreptate, stiu scena cu comisarul Moldovan 🙂 Si intr-adevar, cu cat aflu mai multe despre Manastirea Vacaresti, cu atat regret mai mult ca a avut o astfel de soarta, chiar daca eu nu imi amintesc decat macaralele de dupa ’90, din zona cu pricina.
Printre ele poate fi si turnul de la CET Progresu’ care facea un zgomot de parca survolau cartierul zeci de avioane in acelasi timp si care putea fi vazut si din piata unirii. Acum turnul a ramas dar parca nu mai e la fel de pitoresc. Nu departe de turn, spre IMGB erau livezile cu ciresi si caisi unde multi mai mergeam si mai confiscam cate o sacosa de fructe contra unei sticle de vin din proviziile aduse de parinti de la tara.
Faine amintiri, Cristi! 🙂
Eu as mai continua asa:
Inchisoarea Vacaresti unde intram si ma jucam de-a hotii și vardiștii (acolo s-a facut filmul Noi cei din linia 1)!
Geamuri Multe unde mai mereu lasam scaunul la coada ca de, asa era moda atunci cand stateai la oua, carne, mezeluri, etc ?
Fabrica de pâine de la Nițu Vasile acolo unde mai „furam biscuitii Voinicel si uneori pâine calda de o împarțeam intre noi ?
Chioscurile din statia masinei 331 (31R) unde se puteau cumpara bascuțe cu gem, cu brânza dulce si stafide sau chioscul de ziare de unde colectionam timbre iar mai târziu ( 1990) gaseam tigari străine (DS, Bastos, BT, Apolonia)
Amintiri din copilarie cum spunea marele Creanga ?
Dumnezeule, bascutele cu branza dulce si stafide erau absolut incredibile, sau asa mi se pareau mie atunci. Cert este ca niciodata nu am mai mancat niste bascute cu gustul celor din vremurile acelea 😀
Crede-ma ca-mi ninge in gura ?
Amintiri frumoase care din pacate, generatia de acum, n-o sa aiba parte de o copilarie ca a noastra ?
Marilena sa nu uitam și de toboganul în forma de OZN de la Nisei unde acum mafioții au stricat parcul și locul este îngrădit. Eu împreună cu un bun prieten am avut curajul ca în perioada anilor 80-83 înainte de a se filma la Închisoarea Văcărești „Noi cei din linia intai „sa intram sărind gardul de beton care cred ca avea în jur de 3m inaltime și sa vizitam interiorul închisorii. După câteva ore bune petrecute în incinta închisorii am fost alergați cu câinii de paznicul care păzea acolo.Frumoase amintiri am avut.Noi am avut bunicii care au locuit pe Costache Stamate chiar la intrarea în parcul tineretului unde este și ștrandul.Bunicul a fost bun prieten cu Arghezi.Noi locuim de mai bine de 50 ani în Berceni și am învățat la școală 189.Noi mergeam la furat de căpșuni la sere find aproape de noi și pe strada Zatreni unde nici o curte nu rămânea ne atinsa de noi.Ar fi bine sa strângem cat mai multe relatări de la cei din generația noastră născuți în Berceni și făcut o carte cu poze din vremea aceia.
Am multe de povestit ce peripeții am făcut și în livada de cireși și caisi unde astăzi tronează Sell Grosul și Arena Plata Mall și nu numai.Marilena hai sa facem împreună o carte cu Copilăria cartierului Berceni.Cred ca stai pe lângă piața la Cultural.
O carte …necesita timp, Daniel, iar eu, din pacate, nu ma pot lauda ca as avea nici macar suficient, dar in plus 🙂 Insa povestile tale despre copilaria din Berceni isi pot gasi locul aici, pe site, daca vrei sa ne impartasesti din ele.
Buna tuturor,
cuprins de nostalgii ma alaturi si eu bercenarilor 101% veritabili nascut pe Vacaresti pe strada Costache Stamate la nr 22 am locuit in primii 5 ani de viata apoi ne-am mutat langa celebrul Restaurant al Sudului ( Complexul 1 !!!) se numea pe atunci caci Complexul 2 era ( si este !!!) la Sträduintei !! Ca si Daniel am fost elev la scoala generala 189 de care ma leaga amintiri minunate !! Am intrat asta seara pe Google in speranta ca voi gasi ceva poze vechi cu strada copilariei mele dar nimeni n-a avut acea stare de spirit s-o fotografieze !! AU FOST VREMURI ATAT DE ROMANTICE linistite, si frumoase cum poate putini isi incchipuie !!! Bunicii erau gradinari cu stare iar bunica avea trasuri inchiriate la primarie, dra curios ca din acel minunat coltisor de copilarie si din pamantul care trebuie sa-l mostenim circa 2000m2 nu am mai primit nimic !!! Deh, au avut alti nemernici „grija” sa si-l vireze in conturile lor !!! Cand erau meciurile la radio si mai tarziu la televizoarele alb negru toti vecinii se strangeau la cineva in curte si se asculta meciul de duminca la fel ca si concursul cu premii CINE STIE, CASTIGA !!! Erau zile atat de frumoase inexplicabil de linistite cand canicula zilei cobora prin gradinile zarzavagiilor de pe Str. Livedea cu Duzi iar potecile urcau catre dealul Piscului unde gradinarii din zona veneau la Piata cu acelasi nume pe locul actuual al Mc Donaldului din Tineretului !! Mai inspre centru tot pe Calea Vacaresti era un restaurant renumit care se numea LA NEA NICU URLÄTOARE !!! Ce betzii se dadeau atuinci in zona !!! Timpurile au apartinut noua, si noi am apartinut acelor vremuri deosebite intense si pline de frumuseste sufleteasca !!! O vreme boemä incarcata de simplitate si pitorescul firesc, plutea pe atunci la orice pas, parca si oamenii erau altfel, mai linistiti, mai respectuosi, mai cinstiti si mai… oameni !! AS DA ORICAT sa RETRÄIESC ACELE VREMURI DEOSEBITE CARE M-AU MARCAT !!! NICIODATA NU VA MAI FI CA INAINTE !!!! Ca fiecare din generatia lui pleaca din aceastä lume cu gustul amar al trecerii ireversibile a timpului !!!
Și eu m am născut pe CistachevStamate la nr 34.Nu am copilărit acolo. Tatăl meu a copilărit acolo și am auzit povesti frumoase din acele vremuri. Și același regret fata de acele terenuri pierdute pierdute de acolo.
Berceni , cel mai frumos loc de pe pamant ?
Cine.isi.aminteste ca pe.bremuri 331.venea.la.fel.de rar cum vine 313 plus 73 astazi?
Piata Piscului (acum Statia metrou C-tin Brancoveanu) unde poetul Arghezi vindea cireșe din livada lui.
În Berceni s au născut frații Simion, medaliați olimpici, campioni mondiali si europeni, traiesc si acum in Berceni, la fel si tatăl lor Simion Gheorghe
Pistele de săniuș se făceau pe dealul din parcul tineretului, doamne ce mai fugeam după troleu pana acasă de uzi ce ieream
Va salut si va lubesc! O sugestie . din atati oameni minunati, copiii vostri nepotii vostri nu se gaseste nimeni sa candideze la primaria acestui cartier minunat
Buna,mă alătur și eu bercenarilor.M.am născut pe Mărțișor aproape de Arghezi unde mergeam la furat de cireșe.in celălalt capăt al mărțișorului era un centru de pîine,,La 12 lei,, se numea.bunicii mei sunt ctitori ai bisericii Martisor
Pffff eu acolo am fost Botezat “ părinți mei s-au căsătorit la acea bisericuță frumoasă , ( oare o mai fi ??)am stat pe Secerișului nr” 9 .melancolia m-a năpădit
Luam tramvaiul 9de laLiceul I.M.G.B până la Gara Basarab. Traversam liniile de tren până la Gara de nord pentru a merge în vacante la Bistrița. Tramvaiul 22 costa 25 de bani la clasa a -II-a de la Apărători si 35 de bani de la I.M.G.B si până la Sf.Vineri. Cu 5lei,tramvaiul dus/intors, o gogoasa, un sirop cu sifon si intrarea la film la matineu duminica(mergeam pe jos de la liceu până la Aparatori ,ca să ajungă 5 leil.Vis a vis de Spitalul 9,nu erau blocuri era statia de tranvai Vulcanesti, era frizeria la nea Paul ….. 4 lei un tuns. La geamuri multe beam bere, mancam mici și umpleam sifoanele. La Burlacu ‘….rest.Berceni mergeam să ascultăm pe Vijelie, mancam grătar, cartofi pai ,beam bere Gambrinus. Sau la ora 11 fugeam de la serviciu să mâncăm ciorba de burta .Pe Metalurgiei nu erau blocuri in’74,circula autobuzul 120 de la I.M.G.B până la Opereta, mergeam pe Lipscani să cumpărăm blugi, raiati sau țigări Kent.”-piatra ponce piatra de baie….. ,ia ciubucul neamule ,ia semințe…. un leu o mână mare….. de boston cu sare…. e cu nuca….. e cu mac….face bine la stomac.. ” pe baza sportivă I.M.G.B erau spectacole cu muzica populara si usoara, dansuri. În „Orășel ” cantam cu formația în 2 mai…ziua Tineretului.
Și eu m am născut pe CistachevStamate la nr 34.Nu am copilărit acolo. Tatăl meu a copilărit acolo și am auzit povesti frumoase din acele vremuri. Și același regret fata de acele terenuri pierdute pierdute de acolo.
Buna ziua. Sunt realizatorul emisiunii “Vatra Luminoasa” de la Radio Romania Actualitati. Mi-ar face mare placere sa stam de vorba despre minunile Berceniului cu un microfon intre noi. Cum v-as putea contacta?
Multumesc,
Costin Enache
Gaseste-ma pe Facebook
Povești recente
Comentarii recente
Utilizam module cookie pentru a va oferi cea mai buna experienta pe site-ul nostru. Pentru a afla mai multe despre modulele cookie pe care le folosim sau cum sa le dezactivati accesati butonul SETARI
Confidențialitate
Bercenidepoveste.ro utilizeaza cookie-uri pentru a va oferi o experienta de utilizare cat mai buna. Informatiile cookie sunt stocate in browserul dumneavoastra si au functii precum recunoasterea dumneavoastra atunci cand va intoarceti pe site-ul nostru si ne ajuta sa intelegem care sunt sectiunile din website pe care le considerati cele mai interesante si mai utile.
Puteti ajusta toate setarile cookie-urilor folosind optiunile din stanga acestui mesaj.
Aflati mai multe despre Politica noastra de confidentialitate si Politica privind fisierele de tip cookie.