In secolul XVI, in București existau două băi publice: ”Baia cea veche”, situată pe malul Dâmboviței în locul numit Ostrov (în dreptul Domniței Bălașa) si baia publică din apropierea Podului Șerban Vodă.

Nu bag mână în foc că este vorba despre Baia Comunală Zerlendi (localizată pe Șerban Vodă nr. 185), dar, serios acum, cam care ar fi fost șansele să existe în acele vremuri, două astfel de bai publice atât de aproape una de alta. Dacă bănuielile mele-s greșite, vă rog să mă corectați.

Dar poate că e mai puțin important, zic eu, căci ceea ce mă interesează pe mine este scopul acestor băi.

Nu, nu era doar ăla la care se gândește toată lumea, adică spălatul. Băile publice erau, pe vremuri, un fel de ”Facebook in real life” 🙂

Adică lumea se strângea acolo să socializeze, în primul rând, și mai apoi cu scopuri de igienizare la grămadă. Se vorbea despre politică, în special, se făcea ”sharing” de noutăți despre urbe și, bineînțeles, se bârfea la greu. Cam ce se întâmplă și astăzi pe internet.

Bașca, foarte interesant este că angajații băilor publice erau polivalenți. Adică, pe lângă deservirea clienților cu cele trebuincioase ingienizării corporale, băiașii (sau băieșii, căci ambele variante sunt valabile), mai făceau o sumedenie de alte lucruri, de te ia cu fior pe șira spinării doar când le enumeri:

”Băieșii bucureșteni ca și confrații lor din toată lumea medievală, la fel ca bărbierii au avut rol însemnat în sănătatea publică. Ei efectuau sângerări, puneau lipitori și făceau clistire (clisme), scoteau dinți, vindeau ierburi tămăduitoare și alte leacuri” –  ”Materiale de Istorie și Muzeografie XXVIII”.

Dar vremea a trecut. Așa că ajungem în plină epocă de aur. Mai exact, în octombrie 1985, când pe aceeași Cale Șerban Vodă, la nr. 85 – 101 (cred că pe undeva prin  apropierea Spitalului de Oftalmologie de azi), se inaugurează Complexul de Sănătate ”Șerban Vodă”.

Detaliile despre noua realizare comunistă le-am găsit tot în Materiale de Istorie și Muzeografie XXVIII, citate și mai sus:

”Două noi construcții inaugurate în august, respectiv octombrie, 1985 se impuneau nu numai prin arhitectura lor elegantă dar și prin profilul lor inedit. Pe lângă serviciile obișnuite ale băilor, oferite la un grad superior de confort, complexele de sănătate au fost gândite să promoveze o medicină a omului sănătos. Sunt puse la dispoziția clientelei cabine de dușuri comune sau căzi individuale și cabine pentru proceduri.”

Și uite așa, de la ”sângerări”, ”clistire”, ”lipitori” și scoatere de dinți am ajuns la:

”băi de plante, ultraviolete, electroterapie, ultrasunete, împachetări, masaj ori gimnastică medicală”.

Foto: pictura Petre Chirea – Calea Șerban-Vodă

Sursă: Materiale de Istorie și Muzeografie XXVIII

baia publica Serban Voda baiesii din bucuresti Calea Serban Voda