Nu este prima dată când scriu pe Berceni de Poveste despre Nițu Vasile, doar că acum am găsit în revista Arhitectura din 1966 un articol interesant despre noul „ansamblu de locuințe din București”, scris de arhitectul Eugen Cosmatu, din care aflăm o sumedenie de detalii urbanistice greu de adunat în zilele noastre, la aproximativ 60 de ani de la inaugurarea „microraionului”.

„Amplasat în sudul oraşului, în imediata apropiere a şos. Olteniţa, în dreptul mănăstirii Văcăreşti, ansamblul Niţu Vasile se desfăşoară pe o suprafaţă de 29 ha.

Noul cartier cuprinde în total 36 de blocuri cu p + 4 şi p + 9 etaje, trei complexe comerciale, o şcoală cu 24 săli de clasă, un dispensar, patru centrale termice, o staţie de pompare. Artera de bază a compoziţiei o formează str. Serg. Niţu Vasile în sudul ansamblului, care, pe o bună porţiune, este curbă, cu o rază foarte mare. Ea a fost prevăzută a fi modernizată cu două fire de circulaţie şi cu spaţiu verde la mijloc. Pe această arteră au fost construite primele blocuri ale etapei I, totalizînd 660 apartamente, din care 220 sînt în blocuri cu p + 4 etaje, executate din panouri mari prefabricate.”

Utilizarea unor materiale de finisaj cu un „aspect mai preţios”

„Compoziţia de ansamblu a urmărit: asigurarea frontului de lucru imediat, prin aplicarea blocurilor cu panouri mari pe terenurile mai libere aflate pe str. Serg. Niţu Vasile; amplasarea blocurilor cu p + 9 etaje de-a lungul bd. Brîncoveanu, formînd un front impunător care să susţină prospectul mare al bulevardului; legarea ansamblului, din punct de vedere al volumelor, cu ansamblul vecin de pe şos. Olteniţa, prin alternarea de blocuri cu p +  9 etaje şi p +  4 etaje şi crearea unor alveole dezvoltate către miezul compoziţiei; crearea unui spaţiu de agrement în mijlocul ansamblului, spaţiu ce urmează a fi amenajat în viitor, pe măsura demolării vechilor locuinţe existente; amplasarea complexelor comerciale pe arterele marginale, pentru a folosi, atît noilor locatari, cît şi locatarilor din cartierele vecine existente, a căror sistematizare nu poate fi încă atacată din cauza densităţii mari construite şi a numărului mare de familii; amplasarea şcolii cu 24 săli de clasă, a dispensarului, ca şi rezervarea terenului necesar unei grădiniţe de copii în interiorul ansamblului. Complexul comercial nr. 1, cel mai mare, grupează în jurul unui patio, agrementat cu o oglindă de apă şi cu fîntîni, un număr de magazine care, prin profilul lor comercial, necesită retragerea din fluxul mare al circulaţiei. In general, s-a căutat ca prin agrementarea cu porticuri şi cu pergole a celor trei complexe, precum şi prin utilizarea unor materiale de finisaj cu un aspect mai preţios, să se obţină un ansamblu comercial atractiv.”

Primul pas pentru extinderea Capitalei către Berceni-sud a cărui construire începuse deja

„Pentru realizarea întregului ansamblu de locuinţe au fost folosite patru tipuri de blocuri cu p + 4 etaje şi un tip de bloc cu p + 9 etaje. în total, au fost construite 2 528 apartamente reale, din care 77 apartamente de o cameră, 1 930 apartamente de două camere şi 521 apartamente de trei camere. Realizarea acestui cartier, de dimensiunea unui mic orăşel cu circa 11 000 locuitori, reprezintă primul pas al extinderii Capitalei către sud, către cartierul Berceni-sud a cărui execuţie a şi început.”

Autori: arhitectii Claudia loachim, Eugen Cosmatu

Coautori la centrele comerciale: arhitectii Mihaela Craifaleanu, Dumitru Constantinescu, Pascal Georgescu, Paul Focsa / Institutul Proiect — Bucuresti

SURSĂ și Foto: Arhitectura 1966 / Arh. Eugen Cosmatu

arhitectura Nițu Vasile Berceni-sud Nițu Vasile