Povestea lui Thomas, trenulețul din Orășelul Copiilor
Scris de Marilena, in categoriaCopilaria in Berceni, Povești din cartier Berceni
Orășelul Copiilor fusese inaugurat de Moș Gerilă în 1976, și avea tot ce-i trebuia unui parc de distracții în toată regula: tiribombe, mașinuțe, căluți, buburuze, vată de zahăr, montaigne-rousse, ba chiar și-un trenuleț, cu tot cu șină.
Calea ferată era lungă de 1,8 km, trenulețul răspundea cu mândrie la numele de Thomas și toți copiii îl iubeau și voiau să se plimbe cu el în jurul Orășelului.
La început erau de fapt două locomotive, una roșie și una albastru închis, fiecare cu câte două vagoane. Locomotiva roșie s-a ales, după 1989, cu un motor de tractor.
Până în 1991, trenulețul a circulat fără întrerupere, apoi locomotivele și vagoanele au fost închiriate privaților. În 2002 l-au închis pe Thomas în depou, apoi i-au demolat gara (clădirea cu turn cu ceas, care avea cofetărie și o cameră pentru „șeful de gară”) și nu l-au mai lăsat să iasă la lumină decât peste patru ani, când copiii (și adulții) l-au întâmpinat cu bucurie.
Felul în care fusese realizată calea ferată de ITB, cu distanțiere de fier sudate între șine, a împiedicat furtul acestora, dar nu și pe al șuruburilor. A mai făcut Thomas o vreme ciuuu-ciuuu, pe o șină care, în multe locuri, era fixată cu cartoane sau lăsată pur și simplu în aer, până în 2011. Atunci au închis tot parcul, pentru că lumea începuse să-i spună Orășelul Groazei: aparatele de joacă puneau în pericol siguranța copiilor, restaurantele nu-și plăteau taxele iar totul fusese lăsat în paragină.
Când s-a redeschis, Thomas era un tren ca ne-trenurile, cu roți ca mașina și, pe deasupra, verde.
Surse: www.transira.ro
www.transport-in-comun.ro
„O incursiune în istoriile cartierului Berceni”, coordonator Mihaela Murgoci, Muzeul Municipiului București
Bai…., imi aduc aminte cand pandeam trenuletul ascunsi dupa gardul viu de langa sina, si cand trecea pe langa noi ne suiam din mers pentru a nu plati bilet.
:))
În 1994 (aveam 15 ani) am fost pentru prima și ultima dată cu trenulețul Thomas.
Eu m-am plimbat si când aveam peste 20 de ani cu Thomas si mi-a plăcut la fel ca în copilărie. Chiar dacă nu mai e pe şine, tot e mai bine decât în paragină. Şi având în vedere calitatea oamenilor din ziua de azi… mai bine aşa, să nu mai aibă ce fura unii şi alții.
Dar de pista de carturi va mai amintiti? si de lumea educata? unde esti copilarie?