Observatorul Astronomic Militar din Dealul Piscului este una din comorile puțin cunoscute ale Berceniului, dar asta nu îl face mai puțin important, întrucât aici au fost efectuate primele determinãri astronomice care au servit realizãrii planului topografic al Bucureștiului. Sigur ați vãzut, în plimbãrile voastre pe lângã Sala Polivalentã, în spatele unui gard, abia distingându-se vara printre frunzele copacilor, cupola metalicã a unei clãdiri misterioase.

Care este povestea acestui observator astronomic construit înaintea celui de la Filaret (actualul Institut Astronomic al Academiei Romane, înființat în 1908) și a celui popular (construit la inițiativa amiralului Vasile Urseanu, în 1910)?

Totul a început când Constantin I. Brãtianu a fost numit în 1892 sef al „Depositului Sciințific de Resbel”, departament din cadrul Ministerului de Rãzboi care se ocupa cu realizarea hãrților și a lucrãrilor geodezice, topografice sau istorice și de statisticã militarã.

În 1893 Constantin I. Brãtianu a înaintat un memoriu adresat generalului de divizie Stefan Fãlcoianu, seful Marelui Stat Major, prin care solicita dotarea Depozitului de Razboi, printre altele, și cu un local destinat unui observator astronomic.

În anul urmãtor, Primãria a alocat fondurile necesare si terenul din strada Dealul Piscului nr. 68, exclusiv destinate Observatorului Astronomic Militar Român, solicitând în schimb Depozitului de Rãzboi realizarea planului topografic al Capitalei, în trei variante: planul parcelar la scara 1:500, planul topografic general la scara 1:5.000 şi planul geografic la scara 1:10.000.

În toamna lui 1895, construcția observatorului a fost finalizatã, clãdirea „cuprinzând la mijloc un mare salon cu deschiderile orientate în planul meridianului, la dreapta si la stânga acestuia câte o micã salã meridianã, iar lângã fiecare din acestea din urmã câte un birou.” ¹

Inaugurarea Observatorului Astronomic Militar a avut loc la 12 octombrie 1895, iar Regele Carol I a fost absolut fascinat de acesta, și „a cerut chiar ridicarea unui pilastru special pe care sã facã personal observații astronomice. Dupa moartea regelui Carol I, ofițerii Observatorului au montat pe acest pilastru o placã pe care era gravat: „Aici obișnuia sã facã observații astronomice M.S. Regele Carol I”. Ulterior, dupa 1945, acest pilastru a fost distrus.” ²

Prima lucrare astronomicã a fost executatã de cãpitanul Teodor Ramniceanu, acesta reușind sã determine azimutul fundamental al tãrii pe latura: Observatorul astronomic militar – Foişorul de foc.³ 

O parte din instrumentele folosite la începutul activitatii Observatorului Astronomic Militar din Dealul Piscului au fost aduse de pionierul astronomiei și geodeziei românesti, locotenent-colonelul Constantin Cãpitaneanu.

Dupã intrarea României în Primul Rãzboi Mondial, din cauza faptului cã majoritatea personalului a participat la acțiunile militare, dintre toate lucrãrile astronomice desfãsurate la Observator a ramas în funcțiune una singura: Serviciul Orei Exacte, la nivelul Marelui Cartier General. Ulterior, ocupația trupelor germano-bulgare a dăunat masiv Observatorului, distrugând atât aparatura astronomo-geodezica si materialul documentar, cât și biblioteca și arhivele acestuia. Din acest motiv, România nu a putut participa la operaţiunea de redeterminare a longitudinilor astronomice fundamentale la nivel mondial. ⁴

In 1999, în cadrul Observatorului Astronomic Militar s-a instalat o staţie GPS permanentă care asigură sprijinul determinărilor GPS militare efectuate în zonă. În prezent, instituţia se află în structura Direcţiei Topografice Militare.

 

1– „Din istoricul hãrtilor Principatelor si harta României”, de Capitan G.G. Pârjolescu

2,4– www.geomil.ro

3– www.ct.upt.ro

Dealul Piscului misterele din Parcul Tineretului Observatorul Astronomic Militar Parcul Tineretului povestea observatorului astronomic militar primaria Bucuresti