Cum am ajuns la concluzia din titlu? Exagerând, bineînțeles, pentru că sectorul 4 nu e un rai decât pentru aceia dintre noi care au un fetiș pentru borduri.

Totul a pornit acum o lună și ceva, când Primăria Sectorului 4 a lansat o aplicație gratuită de smartphone prin intermediul căreia cetățenii pot face diverse sesizări. Oamenii au reclamat o mulțime de probleme care ne sunt familiare tuturor, legate de ocuparea parcărilor de reședință, de gropi, gunoaie sau vecini care ascultă muzica la un volum prea mare, dar și câteva chestiuni mai greu de explicat, înțeles și rezolvat.

De exemplu, o doamnă a reclamat plângând un liliac. Mititelul (mamifer protejat prin lege și un adevărat expert în combaterea dăunătorilor) a găsit fereastra de la bucătărie deschisă și, curios din fire, a intrat în casă fără să-și dea seama că bagă lumea-n sperieți. Reprezentanți ai primăriei, ajutați de polițiștii locali, au cumpărat un minciog și au prins liliacul care se dusese în dormitor și stătea lipit de un colț al camerei.

Un locuitor al sectorului 4 pus pe glume (sau doar foarte milostiv) a cerut primăriei să trimită pe cineva să ajute un melc moșmondit să traverseze aleea din fața blocului, iar o doamnă a chemat poliția locală să-i scoată șarpele din „crăpătura casei”. Culmea e că ce mi se pare mai straniu la solicitarea asta nu e prezența șarpelui, ci absența celorlalte patruzeci și șapte de crăpături care dau de obicei personalitate unei case.

Altcineva a reclamat-o pe Mițișor, cum presupun că o cheamă pe pisica „agresivă” care o ataca (pe persoana reclamantă, nu știu dacă este vorba despre un bărbat sau o femeie, nu că ar conta prea mult) de fiecare dată când intra sau ieșea din scara blocului. Eu, fiind una dintre acele individe obsedate de pisici, una dintre marile mele pasiuni fiind să privesc cu uluire și admirație fiecare mișcare a lor, indiferent că e vorba despre o săritură grațioasă pe vreun gard sau pregătirea meticuloasă a gropiței-toaletă, cred că Mițișor era doar mai… entuziastă din fire.

Ce-au mai reclamat oamenii, ia să vedem. Păi, să vă zic cu rațele. Cineva a fost deranjat de faptul că rațele din parc „s-au înmulțit și, în loc să stea pe apă” (ca niște rațe civilizate), „se plimbă pe spațiul verde”. Tropăie pe iarbă cu tălpile lor late, adică, și o tuflesc.

Un domn și-a pierdut verigheta în gunoi și i-a rugat pe angajații ADP s-o caute, pentru că e cam greu să-i explici soției de ce nu mai ai verigheta. „Am pierdut-o în gunoi, iubi, jur!”, „Cum s-o pierzi în gunoi, păi ce, duci tu vreodată gunoiul? Dar ce zic eu să-l duci, arunci tu vreodată ceva la gunoi? Nu, lași pe masă, în frigider, unde apuci, că vine menajera să adune după tine. Mi-ai mâncat sufletul, auzi, sufletul mi l-ai mâncat! Acum să faci bine să-mi spui de ce ți-ai scos matale verigheta de pe deget. Hm? Te-ai dus la femei, hai, recunoaște!”.

Tot în categoria drame casnice ar mai putea intra și reclamația unei doamne gospodine care a constatat cu stupoare, imediat după Revelion, că o mână criminală a dat cu jula și a furat pantalonii puși la uscat pe sfoară, în curte. Mă gândesc că nu prea contează dacă erau pantalonii dumneaei sau ai soțului, pentru că acesta ar fi putut intra cu ușurință la bănuieli în ambele variante („Unde ți-ai lăsat pantalonii, Ceraselo?” / „Cui i-ai dat pantalonii mei, Ceraselo?”).

Ce lume, domnule, auzi, să intre-n curtea altora și să fure niște izmene.

Mă rog. Dacă sunteți curioși, aici găsiți întreg comunicatul de presă al primăriei, referitor la „cererile mai neobișnuite ale petenților” care au folosit aplicația recent lansată de Primăria Sectorului 4 și call center-ul 021.9441.

 

aplicația online Primăria Sectorului 4 reclamații sectorul 4