Berceni de Poveste

Povesti din Berceni

luni

19

septembrie 2016

0

COMENTARII

Cum a ajuns Closca cu puii de aur pe Calea Serban-Voda

Scris de , in categoriaPovești din vremuri vechi

Transmite povestea mai departe...

Tezaurul descoperit in 1837 la Pietroasele, in judetul Buzau, a ajuns la un moment dat si pe Calea Serban Voda, in periplul sau zbuciumat prin istorie si lume. Ce cauta atat de aproape de Berceni comoara care a starnit interesul Angliei si Frantei, pofta Rusiei, abnegatia savantului arheolog Alexandru Odobescu, lacomia lui Dimitrie Pantazescu, un fiu de preot cu abilitati de acrobat, precum si un blestem stravechi?

Sursa: Telegraphul, 21 noiembrie 1875

Sursa: Telegraphul, 21 noiembrie 1875

Ei bine, o parte din  tezaurul Closca cu puii de aur a fost descoperit la inceputul anului 1876 acasa la Constantin Constantinescu argintarul, prietenul lui Dimitrie Pantazescu, autorul celebrului furt al secolului XIX. Fost seminarist si hot cu experienta, Pantazescu reusise sa fure singur comoara din Muzeul National de Antichitati, in luna noiembrie 1875, printr-o metoda demna de scenariul unui film al seriei Misiune Imposibila.

Tanarul de 21 de ani a patruns cu ajutorul unei umbrele in sala de expozitie spargand tavanul salii de deasupra, unde functiona biblioteca Universitatii. Profitand de vuietul viscolului, care estompa sunetele bucatilor de tencuiala cazute, hotul a facut o gaura in tavan suficient de mare ca sa incapa o umbrela inchisa. Apoi a largit deschizatura, fara teama de zgomot, intrucat toata tencuiala cadea direct in umbrela pe care o deschisese, si a coborat pe franghie, a sustras piesele din vitrina care nu fusese coborata in seif, le-a ascuns in pantalonii legati ca salvarii, a urcat pe aceeasi franghie in biblioteca si a parasit cladirea fara sa fie observat de nimeni.

Sursa: "Tezaurul de la Pietroasa", de Alexandru Odobescu

Sursa: Cosulet dodecagonal; „Tezaurul de la Pietroasa”, de Alexandru Odobescu

Pe drum, una din piese- un cosulet dodecagonal de 1,5 kg, i-a incomodat fuga suficient incat s-o arunce in zapada. Obiectul din aur a fost descoperit a doua zi de un trecator, care a dat alarma. Pantazescu a reusit sa ascunda o parte din piese pe fostul Pod al Beilicului, acasa la Constantinescu argintarul, un bijutier cu o reputatie proasta si activ in politica vremii, restul punandu-le la pastrare in cutia de rezonanta a pianului sau de-acasa. 

Pantazescu si-a dezvaluit pana la urma ascunzatorile, insa politia nu a ajuns la timp pentru a-l putea opri pe bijutierul de pe Serban-Voda sa taie in patru un colan cu inscriptie runica si sa topeasca o parte din acesta. Argintarul a fost arestat si osandit la detentie in penitenciarul Vacaresti, iar Pantazescu a petrecut sase ani la penitenciarul Cozia din Ramnicu-Valcea, fiind impuscat cu cateva zile inainte de a fi eliberat.

Sursa: www.mnir.ro

Sursa: www.mnir.ro

Tezaurul Closca cu puii de aur a fost descoperit de taranii Stan Avram si Ion Lemnaru, in primavara anului 1837, pe cand sapau dupa piatra. Au invelit cele 22 de piese initiale intr-un pulover si le-au ascuns in podul casei, comoara asteptand un an pana sa-si inceapa aventura prin lumea secolelor XIX si XX. Ion Lemnaru a avut intr-o zi proasta inspiratie sa-si plateasca bautura la carciuma cu unul din lanturile de aur, iar de aici pana la a afla unul si altul de prin sat despre obiectele de pret, nu mai era decat un pas. Albanezul Verusi a cumparat tezaurul de la cei doi tarani, pentru o suma ridicola, apoi a mutilat o mare parte din ele, ca sa le poata transporta mai usor. A urmat o ancheta, dar nu s-au mai descoperit decat 12 piese, care au calatorit in 1867 pana in Franta, unde au fost expuse la Expozitia Universala de la Paris pana in 1869, cand s-au intors la Muzeul National de Antichitati. De-acolo au iesit, pentru scurt timp, in salvarii lui Pantazescu, si au fost expuse la alte stricaciuni acasa la bijutierul de pe Calea Serban-Voda. Regele Carol I a trimis tezaurul in Germania, pentru a fi restaurat, iar din 1917 pana in 1956 s-a aflat „in pastrare” la Moscova.

Din 1971, Closca cu puii de aur este expusa la Muzeul National de Istorie a Romaniei.

In ce priveste blestemul stravechi care pare sa insoteasca si Tezaurul de la Pietroasa, asa cum insoteste orice comoara straveche, se spune ca descoperirea acestuia a fost mijlocita de un targ cu diavolul. Insa cum diavolul nu prea face marturisiri in cazuri din acestea, lasand muritorii sa povesteasca diverse intalniri cu dansul, nu ne ramane decat sa judecam in functie de faptele notate de istorie: cei doi tarani care au descoperit comoara au murit din cauza relelor tratamente din detentia survenita dupa ce le-au aflat autoritatile secretul; un complice al lui Verusi, cel care a cumparat pe nimic obiectele din aur si pietre pretioase a disparut intr-un incendiu; Alexandru Odobescu, savantul care s-a dedicat trup si suflet ingrijirii comorii, s-a sinucis; in perioada expunerii tezaurului la Luvru au avut loc nu mai putin de 30 de incendii in jurul aripii unde se afla Closca cu puii de aur.

 

Surse:

www.agerpres.ro

„Bucurestii de altadata”, Constantin Bacalbasa

Transmite povestea mai departe...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *