Fabricile din zona industriala Filaret-Rahova
Scris de Marilena, in categoriaPovești din Filaret, Povești din vremuri vechi
Anul 1869 a deschis perioada de industrializare care a dezvoltat zona din jurul Parcului Carol, odata cu inaugurarea primei gari a Bucurestiului, Gara Filaret (1). Dupa cativa ani de infruntat impotrivirile politicienilor, care respingeau ideea concesionãrii cãtre o companie strãinã, ale birjarilor, hangiilor si cãruţasilor, care-si vedeau ameninţate interesele, si chiar ale cetãţenilor care credeau cã, din cauza locomotivelor cu aburi, vacile nu vor mai da lapte, gãinile se vor speria de moarte, iar soarele nu se va mai vedea prin funingine, concesionarii englezi Barkley si Staniforth au reusit sa realizeze calea ferata care asigura legatura cu portul Giurgiu.
Autogara Filaret
Avand de-acum posibilitatea unui transport eficient, unitatile industriale nu au intarziat sa apara, calea ferata extinzandu-si ramificatiile catre acestea. Astfel, in 1871, in campia Filaretului, a fost inaugurata Uzina de Gaz (2), prin care urma sa fie asigurata iluminarea centrului capitalei. Cladirea pe care o cunoastem astazi, imbracata in caramida rosie, Uzina Electrica, clasata ca monument istoric si utilizata ca garaj pentru masinile de interventie, a fost pusa in functiune abia in 1908.
A urmat Fabrica de Timbre (3), in 1872, care pe atunci era dotata cu 4 prese tipografice de mana aduse de la Viena, iar astazi este o tipografie unicat in Romania, avand in dotare toate cele trei tipuri de tipar existente.
Fabrica de Chibrituri (4), inaugurata in 1879, in prezenta Domnitorului Carol I, producea chibrituri ambalate in cutii ornamentate si foarte elegante. Din 2000 produce ferestre si geamuri termopan.
Colectia Razvan Ghenu, sursa imagine: www.modoro.ro
La Filaret, Uzinele Erhardt Wolff (5) au inceput productia in 1887, dupa mutarea atelierului din Ghencea. Aici s-au realizat focoase de razboi, articole de feronerie, cazane cu aburi, armament, apoi, dupa 1948, a primit denumirea Steaua Rosie, iar productia a inceput sa se concentreze pe mașini și utilaje ușoare pentru construcţii și echipamente hidraulice. Astazi, Uzinele E. Wollff se numesc Hesper.
Uzinele E. Wolff, sursa:”Patrimoniul industrial ca resursa. Potential, principii de actiune si studiu de caz: zona Filaret-Rahova”
Fabrica de încălţăminte a lui „Leon şi Mandrea” (6) a inceput sa functioneze in 1881, devenind in 1887 Societatea pentru furnituri militare fosta Mandrea. Dupa revolutie a devenit fabrica Trimond, sfarsind prin a fi demolata.
Pe Soseaua Viilor a aparut, la sfarsitul anului 1889, Fabrica de cafea Franck (7) (astazi Cadbury), infiintata ca o filiala a concernului Heinrich Franck Sohne din Linz, ca urmare a introducerii unor tarife vamale pentru importul de surogat de cafea, in special cicoare. In apropiere, doi fosti elevi ai lui Grigore Capsa au ridicat Fabrica de ciocolata Anghelescu (8), astazi cunoscuta sub numele Kandia Dulce. Langa ele mai era Fabrica de ulei Phenix (9), infiintata in 1897, care a fost demolata complet si barbar in 2006.
In Rahova, importantul industrias Dumitru Bragadiru a infiintat Fabrica de bere Bragadiru (10), care a fost data in folosinta in 1895. In apropiere, in 1894 a inceput constructia ansamblului Antrepozitele Comunale (11).
In 1923 incepea sa functioneze si Fabrica de carton asfaltat (12).
Surse:
„Patrimoniul industrial ca resursa. Potential, principii de actiune si studiu de caz: zona Filaret-Rahova”, Irina Iamandescu, Emilia Tugui
www.rumaniamilitary.ro
Bucuresti, harta transport, 1938
Ati uitat – poate ca nu ati stiut – de Fabrica de Ciorapi si Tricotaje ,, Apollo” de pe Intrarea Ovidiu, nr. 6. A fost infiintata pe la inceputul sec. XX, pina in 1910, de un domn pe nume Cerchez. La inceput, a purtat numele patronului, Fabrica de ciorapi Cerchez, ” Apollo” s-a numit pirn anii ’50. O parte a cladirilor fabricii a fost demolata, mai putin cladirea adminstrativa, construita dintr-un ciment ce nu a putut fi demolat, astfel ca pe scheletul cladirii s-a construit un bloc de locuinte, cu 4 etaje. O alta parte, cea industriala, a devenit multi-cunoscuta ” La Fabrica”, de pe strada 11 Iunie 1848. Parintii mei, amindoi, au lucrat aici de la angajare , pina la pensionare, adica de la 20 de ani pina la 55 si 57 de ani. Sora mea si cu mine am petrecut ani buni din copilarie in birourile si curtea fabricii. Mai mult, eu am fost la gradinita cu program saptaminal a fabricii ce se afla pe strada Cornelia, peste drum de Intrarea Ovidiu. Din ce imi amintesc, casa in care functiona gradinita a apartinut familiei Cerchez, proprietarea fabricii.
Bună, Silvia, și mulțumesc pentru reminder și informații! Cu voia ta, le voi include într-un articol viitor dedicat fabricii de ciorapi Apollo. 🙂