Berceni de Poveste

Povesti din Berceni

miercuri

7

noiembrie 2018

0

COMENTARII

Atmosfera înfricoșătoare din penitenciarul Văcărești în 1930

Scris de , in categoriaMănăstirea Văcărești și poveștile ei, Povești din vremuri vechi

Văcărești
Du povestea mai departe...

Primii deținuți au fost aduși la Văcărești încă din 1848, fiind vorba despre revoluționarii epocii. Abia în 1864 mânăstirea Văcărești este transformată în pușcărie cu acte în regulă, iar aici sunt încarcerați țăranii arestați în timpul răscoalelor din același an. Până în 1930, fostul ansamblu monastic este amenajat în totalitate în penitenciar, iar cladirile sale suferă modificări succesive, pentru a se preta noului scop. Subiectul de astăzi nu este legat însă de istoria Penitenciarului Văcărești, ci de atmosfera apăsătoare care domnea în fosta mânăstire în anul de grație 1930, când Realitatea Ilustrată îl trimite pe SANDU VORNEA să facă un reportaj. Și ce mai reportaj, căci atmosfera apăsătoare despre care ziceam mai sus e prezentă în fiecare cuvânt al jurnalistului.

În lumea morții civile

”Închisoarea Văcărești este un vast patrulater, de ziduri înalte, atât de înalte, încât înlătură orice gând de escaladare. La mijloc, vechea biserică, masivă, aproape o ruină. Tinicheaua depe acoperișul turlelor a fost scoasă de furtuni. Zidurile se năruiesc. (…) Pe zidul bisericii, un cadran solar, rozetă utilitaristă, opera Colonelului Maican, închis aci după războiul dela 77, pentru nituri trucate. ”

——————————————————————————————————–

”Duba s-a oprit în fața porții exterioare a închisorii. O poartă neagră, de fier, lustruită ca o cismă cazonă, la inspecție. Deasupra Porții, un ornament format din două chei monumentale, încrucișate, cu o ghirlandă din… lanțuri pentru ocnași. Sinistru motiv decorativ”.

Prima impresie sguduitoare de penitenciar, o are deținutul în fața porții negre, care se deschide încet, solemn, pentruca arestatulsă pătrundă într’o lume nouă, în lumea morții civile.”

——————————————————————————————————–

„Am întrebat pe un bătrân deținut, având după vorbă, o oarecare cultur, care, fiind supus, face servicii diferite, în curtea exterioară, ajutând administrației penitenciarului:

– Ce-ai simțit când te-a adus pentru prima oară aci?

– N’am  simțit mare lucru!”…

– Cum așa? Dar decorul acesta înfiorător…

– De obiceiu, arestatul vine răpus de obosiala interogatoriilor, luate în cursul nopții și de bătăile eventuale, dela poliție. E aiurit și nu-și dă seama de ceeace se întâmplă cu el… Am văcut însă, de când sunt aci, și unele brute cinice, de o vigoareuimitoare care-și păstrează toată luciditatea și intră șa pușsărie râzând sau mormăind batjocuri… Este poate o binefacere pentru arestatul mai ”subțire”, faptul că judecătorii de instrucție, înainte de arestare, țin pe inculpat o noapte întreagă la interogatoriu.”

Fost director al închisorii, din biroul directorial, în celulă

”Și interlocutorul meu, – în costum vărgat, – îmi spuse cum arestările se fac de obiceiu, în cazul inculpaților din elită, în cursul nopții. Astfel, Fălcoianu a fost arestat la ora 2 noaptea. Un fost director al închisorii care a trecut din biroul directorial , în celulă, a fost adus din cabinetul judecătorului de instrucție la pușscărie, la ora 7 dimineața, după o noapte întreagă de inchizitorială instrucție. Palid, cu părul sălbatec, cu gulerul strâmb, deținutul devine astfel pasiv și docil”.

sursa: Realitatea Ilustrată / 9 ianuarie 1930 / Reportaj: L a Văcărești (fragmente) / Digibuc.ro

Du povestea mai departe...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.