Berceni de Poveste

Povesti din Berceni

vineri

17

februarie 2017

3

COMENTARII

Viitorul Parcului Văcărești: fără terase și magazine, dar cu rangeri și locuri de odihnă

Scris de , in categoriaJurnal de Berceni

Transmite povestea mai departe...

Acum câteva zile,  biologul specializat în reptile și amfibieni, Vlad Cioflec, unul dintre membrii Asociației Parcul Natural Văcărești, a fost invitat la emisiunea Planeta Verde (RFI), unde a spus o mulțime de lucruri interesante despre cum va arăta „delta dintre blocuri”, ce măsuri de protecție trebuie luate, cum va fi reglementat turismul, cum au ajuns acolo diversele specii, și, spre final, ne-a povestit puțin despre șerpii neobișnuiți care au fost văzuți prin cartierul Berceni.

După cum vă spuneam la începutul lunii,  Asociaţia Parcul Natural Văcăreşti (APNV) a fost desemnată administratorul Parcului cu acelaşi nume din Capitală, alături de Primăria oraşului şi alte 12 instituţii de profil (facultăţi, ONG-uri, institute de cercetare). Vă invit să citiți mai jos un rezumat al celor spuse de Vlad, iar interviul integral îl puteți urmări aici.

Ce urmează acum, după ce APNV a fost desemnată administrator? 

Noi dorim să deschidem Văcăreștiul publicului cât mai degrabă posibil. Asta înseamnă că a doua zi de când am primit vestea cea mare, că suntem administratori, am început să calculăm posibilitățile de a amenaja trasee, a face puncte de informare, de a atrage copii, turiști, bird watcheri, fotografi. La deschiderea sezonului, în momentul în care începe migrația, noi vrem ca mare parte a infrastructurii să fie pusă pe picioare. Să existe poteci, să existe panouri, să știm exact unde sunt cuiburile, unde trebuie să ocolim, unde trebuie să intervenim cu niște hrănitori, cu niște căsuțe de păsări, cu niște adăposturi pentru fotografi […]

Cum ați descrie acum zona?

Acum zona, din păcate, nu este foarte sigură, sunt niște haite de câini comunitari care trebuie relocate, sunt niște deșeuri de construcții, periculoase, chiar în vechile poteci, vechile străzi, calci pe o piatră, poți să-ți scrântești glezna. Mai sunt niște puțuri descoperite unde herpetofauna cade, de exemplu, trebuie să acoperim zonele astea și să le integrăm pe urmă în circuit.[…]

Acum, zona este păzită?

În momentul de față, primăria s-a oferit să asigure paza, însă la ora actuală asociația patrulează 0 dată la 2-3 zile, dar pază cu punct de observație nu există. 

Cum ar trebui să arate paza?

Noi, ca administrație, o s-o rezolvăm prin rangeri, biologi care, patrulând și văzând dinamica faunei, vor putea discuta și cu un om cu intenții mai puțin prietenoase, spre a-l determina să părăsească incinta parcului și să renunțe la activitățile periculoase. […] Nu vrem să facem poliție. […] Baza cred că va fi comunicarea. 

Va exista o zonă strict pentru cercetări, unde publicul nu va avea acces? 

Din păcate, trebuie să limităm accesul în anumite zone. 

Cum veți evita riscul de a transforma parcul într-o regiune comercială? 

Legea este foarte clară și singurele construcții posibile vor fi doar cele pentru vizitare, observare și fotografiere. În anumite zone putem amenaja locuri de odihnă, piste pentru biciclete, un mic loc de joacă pentru copii. Nu vor fi magazine, terase, cafenele. Modelul nostru este o rezervatie din Londra, London Wetline Center, care atrage câteva sute de mii de turiști pe an.[…] Nici acolo nu există magazine, terase, lucruri de genul ăsta. 

Dacă primăria vă propune un lucru nesustenabil din punct de vedere al mediului, cine are ultimul cuvânt?

Consiliul științific va aproba, sau nu, în funcție de impactul pe care o acțiune preconizată îl poate avea. Lucrurile sunt foarte sensibile, chiar dacă e vorba de o bancă sau de mutat două lemne. Însă pietrele mutate pot avea o biocenoză extrem de interesantă, sub o piatră poate să depună ouăle o șopârlă, sub cealaltă o țestoasă intră să hiberneze și face asta de 20 de ani. Așa funcționează ecosistemul. Mutând acele două zone aparent neinteresante ai destabilizat o parte din populație. 

Cum au ajuns aceste specii la Văcărești?

Pe vremuri acolo era o mlaștină, o zonă inundabilă a Dâmboviței, care înainte de a fi canalizată avea o faună destul de bogată. […] O parte erau deja, însă în momentul în care a fost betonată zona au rezistat mici nuclee populaționale. Vulpile, de exemplu, au venit din zona serelor, pe Dâmbovița. Vidrele, deasemenea, au venit din zona pădurii și lacului Cernica. Bizamul a scăpat cândva din niște ferme de producere a blănurilor și s-a refugiat în primul loc de apă pe care l-a văzut. […] La marginea Bucureștiului avem încă vreo două-trei specii de șerpi despre care vă pot spune acum în premieră că se apropie de Văcărești. În cartierul Berceni, de-a lungul Dâmboviței și înspre zona centrelor comerciale, avem niște specii de șerpi care, în general, se văd  în Dobrogea.

 

 

Transmite povestea mai departe...

Comentarii

  1. Modoran maria
  2. Codoctrina

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *