Astăzi, 21 mai, se împlinesc 138 de ani de la nașterea lui Tudor Arghezi, poet, diacon, prozator, pamfletar, prisăcar și delegat de mahala, dar nu orice mahala, căci vorbim despre fermecătorul Mărțișor, de pe Dealul Piscului.

Am tot scris despre maestrul Arghezi și influența lui asupra unei părți idilice a Berceniului de altădată, de pe vremea când nu ajunsese încă un cartier de locuințe muncitorești. Vă invit să rupeți câteva minute din iureșul zilei de luni pentru o plimbare prin Mărțișorul arghezian, cu atât mai binevenită cu cât astăzi Casa Memorială „Tudor Arghezi” este închisă. Vă reamintesc însă că o puteți vizita de marți până duminică, între orele 10:00 și 18:00.

 

Casa memorială Tudor Arghezi, locul unde viața se vede ca un fum colorat

Cele aproape douã hectare de teren cumpãrate de Arghezi în 1926 erau în plinã mahala, fãrã apã, fãrã electricitate, fãrã canalizare, fãrã stradã, fãrã trotuar… Nici bani destui sã termine dintr-o datã de construit casa n-avea, dar familiei îi ajungeau douã camere, cât reușiserã sã încropeascã pânã în 1930, când s-au mutat cei patru: Tudor și Paraschiva, Mitzura si Baruţu. Dar ce zic eu cei patru… când erau cu zecile, cãci cãţeii, pisicile, raţele, vacile și celelalte vieţuitoare intrau cu toate la numãrãtoare, iar asupra tuturor se revãrsa dragostea familiei lui Arghezi.

Citește aici restul articolului

 

 

Povestea tipografiei de la Mărțișor a meșterului Arghezi

Lui Arghezi i-ar fi plăcut să facă la Mărțișor o agenție literară, cu Redacție, Bibliografie, Librărie, Tipografie, Editură, Colportaj, Papetărie. Banii erau puțini, bine măcar că timpul i s-a lungit în față și-a apucat să pună pe picioare gospodăria. Dacă locuința și-a încropit-o din materiale diferite de construcție, după cum reușea să le procure, nici clădirea tipografiei n-a făcut-o din vreo avere. În 1981, dacă priveai de-aproape ferestrele, vedeai că nu-s două la fel, ci luate care de pe unde, fără să țină seamă de vreo unitate estetică.

Citește aici restul articolului 

 

 

 

 

Marele plan al lui Arghezi: ce voia să întemeieze pe Dealul Mărțișorului

 

„Când am cumpărat teren ca să-mi construiesc casa, confrații mei mă luau peste picior. Ziceau că n-am să prind purici mulți pe-aici. Eu le-am spus multora: cumpărați-vă terenuri, lângă mine, să întemeiem o colonie literară…”

 

Citește aici restul articolului

 

 

Lumea Penitenciarului Văcărești, văzută de Arghezi

Este puțin cunoscut faptul că Tudor Arghezi a scris o carte numită „Poarta Neagră”, în care a adunat o suită de povești, imagini și portrete din experiența detenției la Penitenciarul Văcărești.

A fost încarcerat la Văcărești în perioada 1918-1919, pentru articolele scrise în Gazeta românească în perioada de ocupație germană din Primul Război Mondial. Jurnalul detenției este scris într-o limbă aspră, corozivă și mușcătoare și creionează o lume de un grotesc straniu, un infern vag rizibil în care întâlnești tipologii din cele mai deosebite.

 

Citește aici restul articolului

 

 

Mihail Sebastian în vizită la Arghezi, delegatul mahalalei Mărțișor

Cei doi scriitori, oaspetele de 27 de ani și gazda în vârstă de 55, schimbă câteva cuvinte de curtoazie, dar bietul Mihail este aproape imediat atacat cu năduf de o rățușcă, sub ochii invidioși ai lui Grivei, căci înaripata pare mai aprigă decât un câine, țintind hotărâtă piciorul oaspetelui. Nu se potolește decât atunci când e luată pe sus de Arghezi. Urmează alte prezentări, iar Arghezi face oficiile ca la carte:

„-Dumneaei de colo e Joița, vaca noastră. Azi a fost o zi mare. A fost la taur. De două ori a cunoscut-o taurul pre ea. Dar deunazi, săraca, a suferit cumplit. Și-a rupt un corn.”

Citește aici restul articolului

casa de la Mărțișor celebrarea lui Tudor Arghezi delegatul mahalalei Mărțișor mahalaua Mărțișor