Berceni de Poveste

Povesti din Berceni

Author Archives

joi

26

iulie 2018

0

COMENTARII

Trecutul fastuos al zonei Piața Sudului. În urmă cu două secole, aici se adunau toți boierii Țării Românești

Scris de , in categoriaMănăstirea Văcărești și poveștile ei, Povești din vremuri vechi

Mănăstirea Văcărești Piața Sudului

Dacă vă povestesc ce se-ntâmpla aici, la noi, la Piața Sudului, în vremea fanarioților, o să ziceți că am dat iama-n cânepa aia de-o crește bunică-mea în fundul curții. Dar eu tot risc, că atâta fast n-am pomenit nici când au deschis mall-ul Sun Plaza. Carevasăzică, pe la sfârșitul secolului XVIII și începutul secolului XIX, cam pe unde e azi mall-ul menționat mai sus, se strângea o droaie de boieri din toată țara ca să asiste la ceremonia de primire a voievodului învestit de sultan la Constantinopol. Pe lângă boieri și boieroaice, îi mai găseai la Văcărești, la mănăstirea lui […]

marți

24

iulie 2018

0

COMENTARII

Părerile călătorilor străini despre bisericile noastre și câteva dintre peripețiile acestora în Bucureștiul vechi

Scris de , in categoriaPovești din vremuri vechi

O dată pe lună ies cu o prietenă la o terasă vizavi de Hanul lui Manuc, ca să discutăm lucruri importante și să bem o bere. Două. Mă rog, nu contează câte beri bem, important e că de fiecare dată rămânem surprinse de numărul mare de turiști plimbați de ghizi prin zonă. Unii încearcă să mângâie pisicile care îi pândesc din curtea plină de trandafiri a locașului sfânt construit după asemănarea Mănăstirii Cozia, alții fac poze hanului și bisericii Sf. Anton și le pun pe Facebook sau pe Instagram. Așa au făcut ei mereu, călătorii străinii adică. Chiar și acum […]

luni

23

iulie 2018

0

COMENTARII

Bucureștiul în 1842: planul orașului cu vechile bariere

Scris de , in categoriaHărți și planuri ale Bucureștiului, Povești din vremuri vechi

barieră veche București

În prima jumătate a secolului XIX, în Țara Românească se remarca prin diferite inițiative de urbanism și arhitectură Vladimir Blaremberg, membru al uneia dintre cele mai nobile familii din Franța. Blarembergii se stabiliseră de ceva vreme în Rusia țaristă, iar Vladimir (pe numele de botez Valdemar), ajunsese pe pământul românesc ca ofițer rus. S-a căsătorit cu sora domnitorului Alexandru Ghica, Pulcheria Ghica. A amenajat, printre altele, Dealul Mitropoliei, iar în 1842 a elaborat planul orașului București. Un document topographic mult mai detaliat și complex a fost realizat patru ani mai târziu de un alt ofițer rus de origine austriacă, Rudolf […]

vineri

20

iulie 2018

0

COMENTARII

Știri din Berceni, vechi de când era bunica fată

Scris de , in categoriaPovești din cartier Berceni, Povești din vremuri vechi

La cafea proaspătă, merg niște ziare vechi, nu-i așa? Azi am ales câteva numere din „Gazeta municipală”, un săptămânal de informaţie şi critică edilitară care a apărut în perioada interbelică. Misiunea acestuia? Să analizeze pe toate părțile, să comenteze și mai ales să critice deciziile primăriei Bucureștiului. Surprinzător, ziarul era tolerat de primărie. Am extras câteva articole care surprind momente din trecutul cartierului nostru, în perioada 1937-1946: Începem cu o paranghelie care se pare că a avut loc la „grădina Vasile Dumitrescu” din șos. Olteniței. Mă-ntreb dacă acest Vasile Dumitrescu care avea grădină bună pentru serbări n-o fi fost cumva […]

miercuri

18

iulie 2018

0

COMENTARII

În ’45, o bandă de infractori teroriza cartierele Mandravela, Cărămidarii de Jos și Piscului

Scris de , in categoriaPovestile Mandravelei

banda de infractori

În ’45, în București nu era de trăit. Cu un an înainte venise Armata Roșie peste noi și soldații o țineau una și bună cu „davai ceas, davai palton” la fiecare colț de stradă. Jafurile, tâlhăriile și violențele se înmulțiseră, iar polițiștii nu mai făceau față. Pe de o parte furau, distrugeau și ucideau rușii, pe de altă parte, hoții și criminalii noștri. Niciun cartier nu era ferit de nenorociri. Ba chiar, în anumite zone operau timp îndelungat bande de infractori, băgând spaima în locuitori, până când reușeau polițiștii să-i oprească. Dacă reușeau. Și la noi, la Mandravela, și nițel […]

marți

17

iulie 2018

0

COMENTARII

Cu ce s-or fi ocupând oare zăbunarii, meștegiii și legănarii în Bucureștiul medieval? Mic dicționar de meșteșuguri rare sau dispărute

Scris de , in categoriaJurnal de Berceni, Povești din vremuri vechi

meșteșuguri rare sau dispărute

De demult, hăt, de demult, când Bucureștiul era abia o așezare medievală mai acătării, fiecare dintre cei pe care nu-i făcuse mă-sa boieri sau hoți avea câte-un meșteșug. Cei care se-ndeletniceau cu același meșteșug obișnuiau să se așeze pe aceeași uliță, ca să se-ajute între ei. Și când zicea bucureșteanul că se duce până nu știu unde, zicea că se duce „în covaci”, „în cărămidari” sau „în pieptănari”, că acolo ședeau fierarii, cei care făceau cărămizile și cei care pieptănau lâna folosită la fabricarea postavurilor. Așa se face că multe străzi, când a venit vremea să fie botezate oficial, aveau […]

vineri

13

iulie 2018

0

COMENTARII

Mahalalele din sectorul Albastru în vremea când Bucureștiul era-mpărțit în „văpsele”…

Scris de , in categoriaPovești din vremuri vechi

Prima gospodărire administrativă a Bucureștiului a fost făcută de Alexandru Vodă Ipsilanti, în 1775: atunci au zis așa, să se împartă orașul în cinci plăși (adică plase), și în fiecare din plăși să fie câte 16 mahalale. Plășile cu pricina erau : Podul Mogoșoaiei (zona Calea Victoriei), Târgul de Afară (Oborul), Broșteni, Gorgani și Târgul (Piața Unirii). Apoi, în 1828, fiecărei plăși i s-a asociat câte o culoare. Dar bătrânii nu ziceau culoare, ei ziceau boială sau văpsea, și așa o să zic și eu, că parcă spusa asta are mai mult farmec. De-acum, Bucureștiul era făcut din galben, negru, albastru, verde si […]

miercuri

11

iulie 2018

0

COMENTARII

Povestea statuii de la intrarea în Parcul Carol: doctorul Constantin Istrati

Scris de , in categoriaPovești din vremuri vechi

statuia Constantin Istrati

Ce ne arată oare domnul acela cu mustață impunătoare și barbă asemenea, cocoțat pe soclul lui aproape nou, decorat cu un basorelief din bronz? Și, de fapt cine este dumnealui și de ce șade aici, la intrarea în parcul Carol I, dinspre Fântâna Zodiac, întâmpinând vizitatorii cu un gest larg? Faceți cunoștință cu doctorul Constantin Istrati, o personalitate importantă a științei românești: a fost profesor universitar şi membru al Academiei Române, ministru în mai multe guverne şi primar al capitalei în perioada octombrie 1912 – martie 1913. De ce i-a fost ridicată o statuie în parcul Carol? Pentru că dumnealui a fost nimeni […]

marți

10

iulie 2018

0

COMENTARII

Povestea Fântânii Zodiac

Scris de , in categoriaPovești din Filaret

fântâna zodiac

În fața intrării principale în Parcul Carol I se află una dintre cele mai frumoase fântâni din București: Fântâna Zodiac. A fost inaugurată de regele Carol II cu prilejul primei Luni a Bucureștilor (mai-iunie 1935), pe vremea când Piața Libertății se numea Piața Mareșal Joffre, după înaltul personaj care, vizitând Bucureștiul în 1920, a conferit capitalei României Crucea de Război a Franței, în semn de recunoaștere a dârzeniei afișate de locuitori în timpul Primului Război Mondial. Mareșalul Joffre l-a inspirat și pe cofetarul Grigore Capșa, acesta dedicându-i o prăjitură nici prea mică, nici prea mare, că nu-i de glumit cu […]

luni

9

iulie 2018

0

COMENTARII

Moșul de la Văcărești care-a vrut să dea timpul înapoi

Scris de , in categoriaPovești din cartierul Văcărești, Povești din vremuri vechi

moșul de la Văcărești

A fost odată ca niciodată un bătrânel simpatic, dar obosit, tare obosit de povara anilor. În tinerețe, adică pe la 1800, fusese flăcău înalt și bine legat, cu o mândrețe de barbă pe care-o purta țanțoș prin sat, de mureau codanele de dragul lui și flăcăii de invidie. Însă la aproape 80 de ani, cât număra moșneagul în vremea despre care povestim, mare minune era dacă-l mai întreba câte un binevoitor de sănătate. Bătrânul nu mai avea casă de mulți ani, așa că se aciuase la Titi Bursuc, un cioban de pe lângă Giurgiu, care se “bucureștenise” de câțiva ani […]