Berceni de Poveste

Povesti din Berceni

Povești din cartier Berceni Archive

marți

10

mai 2016

4

COMENTARII

Misterul din Cimitirul Bellu. Cine este vinovat de moartea Katalinei Boschott?

Scris de , in categoriaPovești din cartier Berceni, Povesti din Cimitirul Bellu

monumentul Katalina Boschott

Varu-meu e-ntr-a cincea, are urechile clapauge si citeste numai romane politiste, ceea ce o bucura pe maica-sa. Nu de alta, dar daca Dorinel o sa se faca politist si o sa poarte chipiu, poate n-or sa mai iasa urechile in evidenta atat de tare. Mie mi-e simpatic pustiul, asa ca in vacanta de primavara l-am luat tare: -Ia zi, Dorinele, cat de bun esti tu la rezolvat cazuri dificile? -Cel mai bun! a zis Dorinel. Are pustiul o incredere in el, ceva de speriat. Dar nici eu nu sunt vreo credula, asa ca l-am anuntat ca plecam intr-o misiune de investigatie. […]

joi

5

mai 2016

4

COMENTARII

Povestea de groază a secției speciale pentru disidenți politici din Spitalul 9 „Dr. Gheorghe Marinescu”

Scris de , in categoriaPovești din anii comunismului, Povești din cartier Berceni

secția specială din spitalul Gheorghe Marinescu

  În anii ’60 s-a înființat în cadrul Spitalului Unificat Nr. 9 „Gheorghe Marinescu” o secție specială, denumită Serviciul VIII și condusă de dr. Epaminonda Tomorug. Rolul ei? Represiunea psihiatrică asupra disidenților politici, persoanelor incomode pentru regim, pe scurt, dușmanilor poporului.   Spitalele psihiatrice și secțiile speciale înființate în spitalele județene, precum această secție care funcționa în Spitalul 9, ofereau sistemului totalitar posibilitatea intimidării, demoralizării, înfricoșării disidenților și apropiaților acestora, într-un mod discret, care elimina procesele zgomotoase. Aparatul medical școlit în stil sovietic asigura împiedicarea exercitării drepturilor garantate prin Constituție, modificarea convingerilor politice și eliminarea „agitaților” din peisaj. Din ce cauze […]

miercuri

4

mai 2016

10

COMENTARII

Povești nemuritoare din Cimitirul Bellu. O iubire interzisă

Scris de , in categoriaPovești din cartier Berceni, Povesti din Cimitirul Bellu

povești din Cimitirul Bellu

Nu stiu dacă se vede pe chipul meu că îmi plac poveștile, dar trag povestașii la mine, ceva de speriat. Uite, chiar azi dimineață, când mă plimbam prin cimitirul Bellu, umbrela unei doamne mi-a acroșat Buburuza  (așa îi spun umbrelei mele, pentru că este roșie cu buline albe) chiar în dreptul monumentului familiei Poroineanu. Doamna a început să râdă. – Ia uite, dragă, am făcut accident! Uite d-asta n-am vrut eu niciodată să șofez, nu mă pricep să conduc nici măcar umbrela. Femeia este destul de în vârstă, dar râde cu atâta poftă, încât pare o domnișoară care chiulește de la liceu. Are părul lung și alb, […]

miercuri

27

aprilie 2016

9

COMENTARII

Povești nemuritoare din Cimitirul Bellu. Cavoul Iuliei Hașdeu

Scris de , in categoriaPovești din cartier Berceni, Povesti din Cimitirul Bellu

cavoul Iuliei Hașdeu

Aveam 19 ani fără două luni, când m-a invitat la o întâlnire în Cimitirul Bellu un băiat înalt, palid și eminescian din profil. Se mutase recent în București și era pasionat de oraș într-un mod autentic. Eram destul de circumspectă în privința întâlnirii, dar m-a ademenit cu promisiunea că vom vizita mormântul lui Eminescu, așa că m-am dus. Eram îndrăgostită până peste urechi de poetul cu pletele în vânt, purtam mereu la mine, în rucsac, poza aceea a lui, faimoasă, pe care o decupasem fără jenă dintr-un manual de limba și literatura română. Eu nu mai fusesem niciodată în Bellu, și nici […]

marți

26

aprilie 2016

5

COMENTARII

Scriitorii si cartile din Inchisoarea Vacaresti

Scris de , in categoriaClubul de lectura, Mănăstirea Văcărești și poveștile ei, Povești din cartier Berceni

scriitorii din Inchisoarea Vacaresti

Cand inchizi un scriitor intr-o camera, cu o masina de scris, o sticla de whisky si o pisica somnoroasa, eliberezi o poveste. Cand inchizi mai multi scriitori in puscaria Vacaresti, din motive politice, alaturi de pungasi, criminali, paduchi si oleaca de raie, eliberezi mii de cuvinte atat de puternice si rezistente, incat vor strabate veacurile si vor infatisa oamenilor intocmai neajunsurile si grozaveniile temnitei. Asa s-a intamplat cu Tudor Arghezi, Liviu Rebreanu, Ioan Slavici si Mircea Damian, incarcerati in penitenciarul Vacaresti. V-am mai povestit despre Manastirea Vacaresti, ridicata in 1722 de Nicolae Mavrocordat, devenita in 1865 Inchisoare si demolata de Ceausescu in 1986. Ieri […]

luni

25

aprilie 2016

3

COMENTARII

Legenda transformarii Manastirii Vacaresti in Inchisoare

Scris de , in categoriaMănăstirea Văcărești și poveștile ei, Povești din cartier Berceni

A fost ziua lui taica-meu sambata, l-am sunat si i-am zis Sa fii sanatos, Gogule, hai sa-ti dau o bere la carciuma. N-a protestat deloc, s-a suit pe bicicleta, ca sa mai faca niste sport cu ocazia asta, si ne-am intalnit in fata unor mititei inecati in mustar si a doua halbe cu bere gulerata. O ora mai tarziu ciocneam al doilea rand de bere si ascultam o mica lectie de istorie  pe tema transformarii Manastirii Vacaresti in Inchisoare. Recunosc ca eu l-am zgandarit pe tata in directia asta, altfel incepea sa-mi spuna iar cum s-a luat de oamenii de la un […]

joi

21

aprilie 2016

31

COMENTARII

Povestea balamucului din Berceni

Scris de , in categoriaPovești din cartier Berceni

balamuc

Totul a început în 1906, când profesorul Alexandru Obregia și primul-ministru Gheorghe Grigore Cantacuzino au propus o lege pentru înființarea unui ospiciu pentru alienați lângă București, mai exact pe terenul deținut de Eforia Spitalelor Civile, între Filaret și Văcărești. Aceasta venea în îndeplinirea unei legi mai timpurii (1892), care hotăra necesitatea construirii a două astfel de instituții, în Muntenia și Moldova, absolut necesare pentru îmbunătățirea condițiilor de tratament a bolnavilor psihic. În 1907 a început construcția unui spital de psihiatrie la standarde europene, după planurile concepute chiar de Prof. Obregia, dar izbucnirea Primului Război Mondial a întârziat inaugurarea acestuia până în 1923. Denumirea oficială era […]

miercuri

20

aprilie 2016

4

COMENTARII

Povestea lui Bezviconi, istoricul nevoit să lucreze ca portar la Cimitirul Bellu

Scris de , in categoriaPovești din anii comunismului, Povești din cartier Berceni, Povesti din Cimitirul Bellu

portarul bellu

Pe lumea asta sunt oameni și oameni. Oameni care, de exemplu, asistând înlăcrimați la înmormântarea interlopului Fane Spoitoru, scuipă semințe pe mormântul lui Aurel Vlaicu, și oameni care, nevoiți să se angajeze portari la Cimitirul Bellu, cercetează inscripțiile funerare, monumentele, sculpturile, apoi scriu lucrări de o importanță covârșitoare pentru istoria țării. Cum, nu cunoașteți decât oameni din prima categorie? Normal, puterea lor stă în număr și indiferență. Tocmai de asta vreau să vă spun astăzi povestea unui om din a doua categorie, de fapt a singurului om din a doua categorie (mă îndoiesc să mai fi înregistrat istoria și alți […]

luni

18

aprilie 2016

3

COMENTARII

Cel mai bun portar roman si-a inceput cariera pe un stadion din Berceni

Scris de , in categoriaPovești din cartier Berceni

stadion din Berceni Ion Voiculescu

Astazi, 18 aprilie, cel mai valoros portar din istoria fotbalului romanesc, Ion Voinescu, implineste 87 de ani. Supranumit  „Top” din cauza ca topaia mereu si n-avea stare niciodata, nici chiar cand apara poarta, Ion Voinescu este cel care l-a format pe Helmut Duckadam. Sportivul a obtinut titlul de maestru emerit al sportului, fiindu-i decernate atat Ordinul Muncii clasa a II-a, cat si Steaua Republicii, iar UEFA l-a desemnat „cel mai bun portar roman”. Colac peste pupaza, povestea lui Ion Voinescu a inceput in cartierul Berceni, pe langa Cimitirul Bellu.   Teren sportiv „Voievodul Mihail” 1935 Acolo juca Ion Voinescu fotbal […]

marți

12

aprilie 2016

11

COMENTARII

Cum o fi fost la hanul Mandravelei?

Scris de , in categoriaPovești din cartier Berceni, Povestile Mandravelei

hanul Mandravelei

Am un balcon miraculos, in care traiesc sapte gardenii rotofeie si o plasmuire plapanda a vremii de demult, a vremii Mandravelei. Gardeniile traiesc in voia lor, nu stiu de unde fac rost de apa, eu mai uit sa le stropesc, ma iau cu altele, caci din balconul meu se vede intersectia Piata Sudului si ma pierd in ganduri. Asta mi-e obiceiul, n-am ce-i face, daca apuc sa bag nasul in carti vechi, acolo ramane si nas, acolo se duc si ochii, d-apai mintea si imediat sufletul dupa dansa. Cum o fi fost la hanul Mandravelei, acum vreo suta de ani? Eu imi imaginez asa. […]