În vremea de demult, când pământul pe care se întinde azi cartierul Berceni nici măcar nu făcea parte din orașul București, și însăși România modernă abia se născuse, era o casă pe Calea Șerban Vodă.

Aceasta casă, căreia doar amintirea unui trecut măreț îi dă putere să reziste încă în fața ignoranței crase a statului și în fața mafiei imobiliare, a adăpostit primul Senat al țării, între 1864 și 1866. 

Construită pe la 1830, casa aflată la intersecția dintre Calea Șerban Vodă și Strada Valerian Prescurea, a găzduit sub acoperișul său prima adunare a Senatului, în ziua de 6 decembrie 1864. Clădirea triunghiulară, cu subsol labirintic și parter, fiecare cu câte șapte ferestre pe laturi și cu o fereastră mare pe colț, a fost construită de Sperie-Pește, un negustor de pește înstărit, iar terenul pe care a ridicat-o aparținuse unui ofițer al armatei țariste, pe nume Mustakov.

Casa a fost cumparată sau închiriată de stat după ce, la inițiativa domnitorului Alexandru Ioan Cuza, s-a constituit Corpul Ponderator – Senatul, a doua cameră parlamentară, alcătuit din capi ai bisericii și ai unor autorități publice și din membri numiți de domnitor.

La prima ședință a proaspătului Senat, parterul a fost transformat în amfiteatru, iar primii senatori ai României, 73 de personalități ale țării, s-au reunit și s-au sfătuit.

 

 

În 1866 însă, mărindu-se numărul senatorilor și casa fiind totuși la marginea orasului de-atunci, adică prea departe, a pierdut statutul de sediu al Senatului.

Între 1911 și 1948, clădirea a aparținut lui Ana Hagi Ion, fiind transformată în perioada comunistă, mai întâi într-un atelier de argintărie, apoi într-un sediu al Cooperativei „Arta și Precizia”.

Tot la instaurarea regimului comunist a fost schimbată și denumirea Străzii Senatului în Strada Valerian Prescurea, și nimeni nu consideră necesară revenirea la denumirea inițiala, deși Primăria Sectorului 4 ar putea propune acest lucru Consiliului General al Municipiului București.

Macar atât s-ar putea face, dacă la aniversarea a 150 de ani de activitate a Senatului României această clădire a fost ignorată complet, iar istoria înmormântată sub un strat gros de uitare.

Priviti cum arată astăzi casa în care au pășit Cuza Vodă, Mihail Kogălniceanu, frații Brătianu, frații Golești, toți constructorii României moderne.

 

 

Sursa info: „Bucurestiul meu drag”, nr. 29, iunie 2014

 

Calea Serban Voda Primaria Sectorului 4 primul senat al Romaniei sediul Senatului strada Senatului Strada Valerian Prescurea