Cele 10 sirene de alarmare a populației, amplasate pe raza sectorului 4 al Municipiului București, vor fi acționate în perioada 18 – 25 august a.c., în timpul unor exerciții de revizie, anunță primăria locală. 

Este vorba despre alarmele care anunță un dezastru, precum un cutremur major, o inundație sau un atac aerian, și care în sectorul 4 nu se prea aud. În luna aprilie a avut loc un exercițiu național în care au fost testate sirenele de avertizare. Rezultatul a fost mai mult decât îngrijorător. Mai mult de jumătate din populația Capitalei nu s-ar putea adăposti în timp util în cazul unui atac aerian sau unei calamități, pentru că nu ar auzi sirenele.

Din cele șase primării de sector, cinci au fost amendate de Inspectoratul pentru situații de urgență pentru că nu au luat măsurile necesare pentru ca aceste dispozitive vitale pentru siguranța oamenilor să fie funcționale. Primăria sectorului 4 s-a numărat printre instituțiile care nu au avut grijă ca sistemul de alarmare să funcționeze.

Și asta nu e tot. Sunt 400 de sirene amplasate în București, dar 320 sunt din cele vechi, care ori nu mai funcționează, ori abia se aud. În plus, acestea nu se acționează dintr-un centru de comandă al primăriei sau al pompierilor, ci sunt declanșate de administratorul blocului, pe care îl alertează în prealabil autoritățile locale. Timpul scurs între declararea stării de urgență și alertarea efectivă a oamenilor depășește 10 minute, spre deosebire de cele 2 minute în care se declanșează sirenele cu acționare centralizată. 

Ca și cum nu ar fi fost suficient, o mare parte din bucureștenii care aud cele câteva zeci de sirene nu știu și nu îi interesează de ce sună, ce dezastru anunță și ce ar trebui să facă.

Ultima dată când bucureștenii au ignorat sirenele de alarmare, aproape 3000 mii de oameni au murit într-o singură zi.

Ziua de 4 aprilie 1944. 

În acea dimineață chiar se desfășurase, în bune condiții, un exercițiu de alarmare. Al doilea război mondial ajunsese și pe pământul românesc, dar frontul era departe de București și după ce locuitorii au respectat -în timpul exercițiului – cerințele Apărării Pasive, și-au văzut mai departe de treburi. Când au auzit din nou sirenele dând, mai întâi, semnalul de prealarmă, le-au ignorat. Abia la al doilea semnal, de alarmă, grăbiți de agenții Apărării Pasive, s-au îndreptat spre adăposturi. 

A urmat un raid anglo-american care a spulberat mii de case, a distrus numeroase cartiere și a lăsat în urmă 2942 morţi şi 2126 răniţi. Bombele aliaților au căzut pe București până în august, când a venit rândul celor germane. În livada lui Arghezi de la Mărțișor fusese amplasată o baterie de artilerie antiaeriană, așa că idilica așezare de pe Dealul Piscului devenise una dintre țintele atacurilor. Unul din locuitorii Mărțișorului își amintește că, atunci când se dădea alarma, Tudor Arghezi mergea împreună cu soția sa, Paraschiva, spre adăpostul „din malul închisorii Văcărești” (care se vede în prima fotografie de mai jos). 

Revenind la situația deloc roz a sirenelor de alarmare din prezent, IGSU a decis ca, începând cu luna august 2017, în prima zi de miercuri a fiecărei luni, între orele 10.00-11.00, să fie acționate sistemele de alarmare publică din toată țara pentru verificarea acestora și îmbunătățirea modului de alarmare a populației în situații de protecție civilă.

Revizia care are loc la nivelul sistemelor de alarmare publică în caz de dezastru din sectorul 4 vor include probe acustice și vocale.

Amplasarea sirenelor antiaeriene în sectorul 4 este următoarea: 

Intersecția dintre strada Panselelor și Șoseaua Olteniței;

Bd. Mărășești, nr. 42, bl. 1, sc. 1;

Bd. Gheorghe Șincai, nr. 2, bl. 4, sc. 3;

Șoseaua Berceni, nr. 43, bl. 109, sc. 1;

Șoseaua Giurgiului, nr. 104-116, bl. 5;

Șoseaua Berceni/ Big Berceni;

Strada Viorele, nr. 4, bl. 22, sc. 1;

Șoseaua Brâncoveanu, nr. 12;

Bd. Mărășești, nr. 4-6;

Bd. C-stin Brâncoveanu, nr. 20.