Berceni de Poveste

Povesti din Berceni

joi

3

noiembrie 2016

2

COMENTARII

Povestea strãzii Livada cu Duzi

Scris de , in categoriaPovestile strazilor din Berceni

livada-cu-duzi-colaj
Transmite povestea mai departe...

Timpul a tocit vestita stradã Livada cu Duzi, de unde se trãgea Maria Tãnase şi unde a lucrat o vreme pictorul Nicolae Grigorescu, lãsându-i doar un ciot, şi acela îngãlat cu maşini si sugrumat de blocuri. Cu greu îşi mai poate imagina cineva cã, la intersecția Cãii Vãcãreşti cu Bulevardul Tineretului, se-ntindea acum câteva secole „o adevãratã pãdure care producea mii de oca de mãtase.1

Dar livada cu duzi sã ştiți cã fusese aievea, încã din vremea celei de-a doua domnii a lui Grigore I Ghica (1672-1673), care dãduse poruncã sã fie plantatã în mahalaua Cãrãmidarilor o grãdinã mare, numai cu copacii aceştia ale cãror frunze tare le mai erau pe plac viermilor de mãtase.2 Meşteşugul creşterii viermilor de mãtase şi al obținerii firului de borangic era cunoscut în țara noastra încã din secolul al XV-lea, iar duzii aveau chiar un statut special printre copaci. Se spune cã, cine tãia un dud, risca sã fie pedepsit cu moartea. Mahalaua Cãrãmidarilor apare menționatã în documente încã din 1668, iar cãrãmizile galbene, din lut amestecat cu nisip luat de pe malul Dâmboviței, folosite la construirea caselor boiereşti şi a hanurilor, erau renumite în tot oraşul. În secolul XIX, mahalaua avea sã mai fie renumitã şi pentru cele peste şaizeci de instalații de prelucrat gogoşile de mãtase. La una din ele s-a întâmplat sã lucreze şi pictorul Nicolae Grigorescu, care în 1845 s-a mutat în Bucureşti, dupa moartea tatãlui, în casa unei mãtuşi din mahala.

În 1846, maiorul baron Rudolf von Borroczyn realizeazã o hartã detaliatã a Bucureştiului, în care este menționatã si Grãdina cu Duzi, alãturi de Biserica Karamidari (Cãrãmidarii de Jos)şi de o mare grãdinã de zarzavat, pe locul Parcului „Lumea Copiilor” de astãzi. Secțiunea din imagine provine dintr-o copie a hãrții originale, realizatã de inginerul Cincinat Sfințescu, primul mare urbanist român.

harta Borroczyn Gradina cu duzi

Sursa: www.ideiurbane.ro

În 1913, pe 25 septembrie, într-o casã țãrãneascã simplã, cu prispã şi stâlpi, din strada Livada cu Duzi nr. 13, se nãştea marea artistã Maria Tãnase.La doar opt ani a debutat chiar pe scena Cãminului Cultural din mahalaua Cãrãmidari, la serbarea de sfârsit de an şcolar. Despre casa pãrinteascã a Mariei Tãnase aflam mai multe de la dramaturgul Marin Voican-Ghioroiu:

Casa unde s-a nascut Maria Tanase, strada Livada cu Duzi, nr. 13 Sursa:Captura ecran documentarul realizat in 1986 despre Maria Tanase

Casa unde s-a nascut Maria Tanase, strada Livada cu Duzi, nr. 13 Sursa: Captura ecran documentar realizat in 1986

Era o casă cu verandă, care avea geamlâc de jur împrejur. Tavanele aveau grinzi cu tăblii de brad vop­sit în maroniu spre gălbui, ca frunzele de nuc atinse de brumă. Pe tăblii erau încrustate nişte Maria Tanaseflori în formă de inimioară, frunze de viţă şi ciorchini de stru­guri, agăţaţi pe jordele răsucite, o adevărată dantelărie care m-a făcut să mă minunez de iscusinţa meşterului care le-a făcut. Era o casă simplă, dar confortabilă, cu obiec­­te de bun gust. Nu era o casă impresionantă, cine ştie cât de mare, ceea ce te uimea la gospodăria lui Ion Coan­dă Tănase era grădina imensă, straturile nesfâr­şite de răsaduri, serele, florile de toate formele şi culo­rile, dar şi oltenaşii care lucrau în grădină şi care cântau de mama focului ca să le treacă ziua mai fru­mos. Maria a recunoscut, odată, că de la ei a învăţat mul­te cântece, jocuri, snoa­ve şi poveşti.
În curtea casei, la in­tra­re, pe partea stângă, erau doi cireşi uriaşi. „Gata! S-au îmbrăcat miresele me­le de nuntă!”, zicea Maria des­pre ei, primă­va­ra, când erau plini de flori şi de albi­nele care ieşeau din stu­pina tatălui ei.” 4

In anii ’80, povestea se subțiazã. Tãvãlugul naționalizãrii distruge casa Mariei Tãnase, iar strada se împuțineazã într-o alee care, din fericire, încã poartã minunatul nume, Livada cu Duzi, amintind o istorie veche de aproape cinci secole.

Surse:

1-„Convorbiri economice”, Ion Ghica

2-„Strazi vechi din Bucurestiul de azi”, Alexandru Ofrim

3-„Istoria Bucurestilor”, Constantin C. Giurescu

4-„Amintiri despre Maria Tanase”, Formula As

Imaginea sus-stanga: Bucuresti, Harta transport, 1938

Transmite povestea mai departe...

Comentarii

  1. Dan

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *