Berceni de Poveste

Povesti din Berceni

Author Archives

joi

10

mai 2018

0

COMENTARII

S-a introdus un nou mod de încasare a taxelor și impozitelor locale pentru locuitorii sectorului 4

Scris de , in categoriaJurnal de Berceni

locuitorii sectorului 4

Vreți să știți cum se poate plăti taxa de salubrizare mai ușor? Vă explică primăria sectorului 4 în comunicatul de presă de mai jos:   Statul la coadă, aglomerația de la ghișee, timpul pierdut și nervii întinși la maximum pot deveni “istorie” pentru locuitorii sectorului 4 al Capitalei. Mai mult, contribuabilii care vor să scape cât mai repede de plata taxelor și impozitelor locale, pot face toate aceste plăți în doar câteva minute, fără să mai stea ore în șir la ghișeu. Nici măcar nu mai sunt nevoiți să meargă la sediile Direcției Generale de Impozite și Taxe Locale Sector […]

marți

8

mai 2018

0

COMENTARII

Cum arăta Bucureștiul în anul 1968

Scris de , in categoriaPovești din anii comunismului

Bucureștiul în anul 1968

În 1953 se înființa Institutul Proiect București, unul din cei mai importanți actori din filmul sistematizării capitalei. La începutul activității institutului s-au realizat numai construcții izolate, pe terenuri rămase libere, în limitele loturilor existente sau cu unele demolări de clădiri nevaloroase, așa numitele plombe (blocurile din bulevardul Magheru colț cu strada Biserica Amzei sau cele care înconjoară Biserica Italiană, pe bulevardul Nicolae Bălcescu). De la plombe au trecut la construirea fronturilor de străzi, adică a paravanelor. Au urmat, din 1961, marile ansambluri de locuințe. Iată câteva imagini și descrieri extrase din lucrarea „Institut Proiect București”, din 1968:   Magistrala Nord-Sud, […]

luni

7

mai 2018

1

COMENTARII

Șase lucruri despre bucureștenii interbelici care sunt adevărate și astăzi

Scris de , in categoriaPovești din vremuri vechi

bucureștenii interbelici

Dem Dobrescu a fost unul dintre cei mai gospodari și hotărâți primari pe care i-a avut Bucureștiul. Cu dumnealui la cârmă, Bucureștiul s-a transformat dintr-o așezare murdară și îngrămădită într-un oraș salubrizat, cu străzi lărgite și modernizate. Primarul Dobrescu nu suporta murdăria, înghesuiala și înșelătoria, că doar nu degeaba i se spunea, în copilărie, Mituș Adevăruș, iar mai târziu… Primarul Târnăcop. A interzis scăldatul în Dâmbovița cea murdară, a pus fântâni la colțurile străzilor, a făcut ștranduri, s-a opus ideii de a muta capitala în altă parte, a izgonit în piețe negustorii care-și întindeau mărfurile pe trotuar, a pavat și […]

vineri

4

mai 2018

2

COMENTARII

Cum arată parcarea de la Piața Sudului, după o jumătate de an de la începerea lucrărilor

Scris de , in categoriaJurnal de Berceni

parcare park and ride Piața Sudului

În noiembrie anul trecut a apărut la Piața Sudului un paravan cu un mesaj încurajator:  „ADP lucrează pentru dumneavoastră”. Rolul lui? Să-i ferească pe cei mai emotivi trecători de priveliștea a zeci de muncitori asudați dând zor să termine parcarea de tip park&ride cu 2 etaje și 300 de locuri, despre care primarul de sector spunea că va fi gata în 12 luni de la începerea lucrărilor. Doar că ceva s-a întâmplat pe parcurs, poate că au găsit vreo comoară din vremea lui Mandravela -că tot avea celebrul cârciumar teren acolo, în colțul format de Berceni cu Olteniței, poate că […]

joi

3

mai 2018

3

COMENTARII

De ce au dispărut băncuțele de pe Brâncoveanu și ce rost au bordurile verticale de pe Obregia? Avem răspunsurile!

Scris de , in categoriaJurnal de Berceni

borduri verticale bancute sectorul 4

În ședința Consiliului Local de săptămâna trecută s-au pus niște întrebări și s-au primit niște răspunsuri care încearcă să explice două fenomene misterioase petrecute în cartierul Berceni. Astfel, dispariția băncuțelor din stațiile RATB de pe bulevardul Constantin Brâncoveanu a fost justificată scurt de consilierul Bărbălău Cosmin Constantin: „Nu se poate asfalta peste băncuțe.” Cu alte cuvinte, ceea ce sugerează consilierul local este că băncile au fost ridicate pentru a permite efectuarea unor lucrări edilitare și vor reveni, cândva, în spațiile dedicate. În ce privește bulumacii din granit plantați pe trotuar, foarte aproape de blocuri și de intrarea în magazinele de […]

miercuri

2

mai 2018

0

COMENTARII

Depoul Șerban-Vodă, vechi de-un secol, lăsat să se prăpădească

Scris de , in categoriaPovești din vremuri vechi

depoul Șerban-Vodă

Tramvaiele cu cai au dispărut de pe străzile Bucureștiului abia în 1929, așa că în depoul Șerban-Vodă, aparținând „Societății Anonime Române pentru Construirea şi Exploatarea de Căi Ferate şi Tramvaiuri”, se întâlneau atât tramvaie electrice cât și din cele trase de cai marcați pe gât cu fierul înroșit. După Primul Război Mondial a fost modernizat, „Darea de seamă” din 1931 a Societății menționând finalizarea „remizelor de vagoane de la depozitul Șerban-Vodă, liniile de garaj necesare și racordările cu calea curentă”.     Când au început lucrările pentru Magistrala Nord-Sud, la începutul anilor 60, linia de tramvai de pe Calea Șerban-Vodă […]

vineri

27

aprilie 2018

1

COMENTARII

Un băcan din mahalaua Broștenilor susținea că a descoperit leacul epilepsiei

Scris de , in categoriaPovești din vremuri vechi

mahalaua Broștenilor Bălănescu șarlatan

În anul 1860, băcanul Stoica Bălănescu „din mahalaua Broştenilor, Colorea de albastru” (Broștenii fiind cuprinși între Bd. Dimitrie Cantemir, Bd. Mărășești, Str. Lânăriei și râul Dâmbovița) declara că „a descoperit leacul cele(i) mai cumplite bole, numită Epilepsie”. Ca să-și demonstreze știința și talentul de vraci al mahalalei în fața „Corpului Doftoricesc și Onor. Minister”, Bălănescu nu avea nevoie decât de doi bolnavi de epilepsie pe care să-i vindece cum știa el, iar dumnealor să plătească orice cheltuieli ar fi apărut. Și presupun că n-ar fi fost deloc de lepădat cheltuielile cu pricina, întrucât Bălănescu însuși spunea că a sărăcit încercând […]

joi

26

aprilie 2018

0

COMENTARII

În fântâna care a dat numele Câmpiei Filaret se spălau basmale

Scris de , in categoriaPovești din Filaret

chioșcul-fântână de la Filaret

Pe marginea Podului Beilicului, drumul pe unde intrau în oraș dregătorii turci ca să numească sau mazilească domnitorii Țării Românești, Mitropolitul Filaret al II-lea a ridicat la sfârșitul secolului al XVIII-lea o fântână grandioasă din marmură albă, pe două nivele. Așezată lângă heleșteul lui Șerban-Vodă, printre numeroasele vii care acopereau dealurile din jur, fântâna avusese la început rolul unui loc de odihnă și de reculegere, de „priveală”, cum îi ziceau pe-atunci. Imaginați-vă această fântână nu ca pe un biet puț de la încrucișarea unor drumuri, ci ca pe un fel de chioșc cu două niveluri, prin a cărui pardoseală scobită […]

miercuri

25

aprilie 2018

0

COMENTARII

În al doilea război mondial, Șoseaua Olteniței ducea către un aeroport militar

Scris de , in categoriaJurnal de Berceni

aeroportul militar Popești-Leordeni

În al doilea război mondial, dacă mergeai pe Șoseaua Olteniței până în Popești-Leordeni, ajungeai la aeroportul militar care apăra zona de sud a Capitalei. Baza aeriană din Popești-Leordeni a început să funcționeze încă din 1939, pe islazul comunal, în zona unde s-a construit mai târziu Uzina de anvelope Danubiana. Localitatea constituia un obiectiv strategic și militar de prim rang, în apropierea Bucureștiului, iar personalul bazei era alcătuit din piloţi, armurieri, mecanici, navigatori, tehnicieni, radio-telegrafişti etc. Pe atunci, o mare parte din ce înseamnă astăzi cartierul Berceni se afla în afara orașului București. Astăzi, comuna Popești-Leordeni a devenit oraș și se […]

miercuri

25

aprilie 2018

2

COMENTARII

Câteva lucruri mai puțin știute despre Cimitirul Bellu

Scris de , in categoriaPovesti din Cimitirul Bellu

curiozități despre Cimitirul Bellu

Toată lumea știe că Cimitirul Bellu este Père Lachaise-ul României, că acolo sunt îngropați artiști, scriitori și importanți oameni de stat, și că multe din monumentele sale funerare sunt considerate opere de artă. Nu-i de mirare, deci, că un astfel de cimitir ascunde și câteva secrete sau lucruri mai puțin cunoscute de publicul larg. Haideți să vedem care sunt acestea:   Acum 200 de ani, pe locul cimitirului Bellu creșteau portocali   Pe la jumătatea secolului al XIX-lea, pe ulița Șerban-Vodă se afla o grădină de petrecere, care-i aparținea baronului Barbu Bellio. Aici veneau bucureștenii în duminicile cu vreme bună să […]