Berceni de Poveste

Povesti din Berceni

Povești din cartier Berceni Archive

miercuri

10

mai 2017

3

COMENTARII

Cum arăta harta Parcului Natural Văcărești în 1968

Scris de , in categoriaHărți și planuri ale Bucureștiului, Povești din anii comunismului, Povești din cartier Berceni

În cãușul format de Splaiul Unirii, Calea Vãcãreşti, Șoseaua Olteniței și Șoseaua Vitan Bîrzești, la începutul secolului XX, niște oameni împroprietãriți de regele Ferdinand dupã primul rãzboi mondial și-au ridicat case. Zona părea a fi binecuvântată, întrucât grădinile de zarzavat dădeau rod bun, iar numeroasele bălți alimentate din izvoare subterane ascundeau belșug de pește. Noile străzi au primit nume frumoase, precum Povestei, Sezãtoarei, Ineluș, Drumul lui David. Alte strãzi au pãstrat, pentru o vreme, amintirea ostașilor care luptaserã în primul rãzboi mondial, iar Strada Glãdiței, care lega Vitan-Bîrzeștiul de Vãcãreşti (si din care astãzi a rãmas capãtul de la Asmita Gardens), a primit […]

miercuri

3

mai 2017

0

COMENTARII

Cum s-au împușcat golanii pe capete în cârciuma lui Lăzărescu din Apărătorii Patriei

Scris de , in categoriaPovești din anii comunismului, Povești din cartier Berceni, Povești din cartierul Apărătorii Patriei

În seara de sâmbătă, 25 noiembrie 1944, în cartierul Apărătorii Patriei, s-a ținut un bal popular în localul „Lăzărescu” (presupunem că este vorba despre vestita cârciumă La Banditu, pe care o construise Ion Lăzărescu în urmă cu zece ani). Anunțată prin afișe răspândite din vreme în întreg cartierul Apărătorii Patriei, serbarea fusese organizată în folosul răniților de pe frontul Ardealului, scria ziarul Scânteia din 28 noiembrie 1944, și avea autorizație de a fi prelungită până în zori. „Sâmbătă seara era programat un bal popular, o serbare liniștită, fără lux și destrăbălare, o serbare decentă și pașnică a cetățenilor din cartier, […]

luni

10

aprilie 2017

2

COMENTARII

Nunta de pe Valea Plângerii

Scris de , in categoriaPovești din cartier Berceni, Povești din vremuri vechi

Dacă dăm înapoi paginile istoriei Bucureștilor până în anul 1928 și facem o plimbare până în spatele cimitirului Bellu, unde astăzi știm că-i locul Parcului Tineretului, o să vedem un maidan imens, căptușit cu gunoaie, stârvuri și o mizerie atât de complexă încât te șochează la prima vedere ca un pumn în plină figură. Suntem pe Valea Plângerii, una din gropile de gunoi ale Capitalei, „republica vagabonzilor și mardeiașilor, jungla pitorească cu legile ei proprii, ring de îndrăsnețe asasinate, de sinistru desfrâu și uneori de eroism”, unde se așezase o șatră de țigani. „Iată cortul, cu toată gospodăria, plus pisica râioasă […]

miercuri

5

aprilie 2017

0

COMENTARII

De Florii, mergem toți la bâlci, la Mandravela

Scris de , in categoriaPovești din cartier Berceni, Povești din vremuri vechi, Povestile Mandravelei

Ca orice mahala care se respectă, și Mandravela noastră își punea poalele-n cap de sărbători, de răsunau chiotele fetelor trase de cozi și zarva tiribombelor până hăt, departe. Cu urechile ciulite ori ba, ți se strângea stomacul de plăcere venind dinspre Cărămidarii de Jos, Valea Plângerii sau Văcărești, înspre așa zisa răscruce blestemată, care aduna mănunchi trei drumuri grele: către pușcărie, cimitir și spitalul de nebuni. De Florii, într-un colț al Mandravelei, se strângeau cu mic, cu mare, fătuci îmbujorate, flăcăi cu ochii după fete, țigănci cu ghiocul, turcaleți cu cafele, negustori, plăcintari, jandarmi, hoți, puradei, toți dornici de petrecere și plini de […]

vineri

17

martie 2017

11

COMENTARII

Cartierul Berceni, acest Chuck Norris al cvartalelor bucureștene

Scris de , in categoriaPovești din anii comunismului, Povești din cartier Berceni

cartierul Berceni Metalurgiei

Chiar dacã pe certificatul de naștere e trecut anul 1964, când s-a dat startul construcțiilor de locuințe destinate muncitorilor de pe noua platformã industrialã I.M.G.B., cartierul Berceni nu este doar un cartier-dormitor socialist. Ar fi culmea sã-l rezumãm la o astfel de caracterizare, când numai porțiunea dintre Cimitirul Bellu si intersecția de la Piața Sudului are o istorie tumultuoasã, în care se amestecã mãnãstiri-închisori, cârciumari-bancheri si o dorință neîntreruptã a oamenilor de a locui pe aceste pãmânturi. Zona pe care s-a dezvoltat cartierul Berceni, înainte de 1963 Dacã ar fi să mergem la început de tot, cam prin epoca bronzului, când lumea […]

joi

2

martie 2017

0

COMENTARII

Povești mici din mahalaua Cărămidarii de Jos

Scris de , in categoriaPovești din cartier Berceni, Povești din vremuri vechi

mahalaua Cărămidarii de Jos

Duzii erau la loc de cinste în mahalaua Cărămidarii de Jos încă din veacul al XVII-lea, când domnitorul Grigore I Ghica a dat poruncă ca aici să fie plantată o grădină mare, numai cu acești copaci ale căror frunze erau taman pe gustul viermilor de mătase. Dar pe lângă meșteșugul creșterii viermilor de mătase, cu care se îndeletniceau îndeobște femeile, mahalagiii stăpâneau bine de tot plugăria, grădinaria și viticultura și, bineînțeles, secretul cãrãmizilor galbene, din lut amestecat cu nisip luat de pe malul Dâmboviței, care ajunseseră renumite în tot Bucureștiul, fiind folosite la construirea hanurilor și caselor boierești. Însă îndeletnicirea de […]

marți

28

februarie 2017

0

COMENTARII

Poveștile Mărțișorului din Berceni

Scris de , in categoriaPovești din cartier Berceni, Povești din vremuri vechi

Ce se-aude acolo? Aloo, ce-i cu toată agitația aceasta, doamnelor și domnilor? A, e 1 Martie, spuneți… A venit primăvara, carevasăzică… Atunci, e de-nțeles. Se deschid zâmbetele. Se aerisesc sufletele. Se colorează obrajii și înmuguresc speranțele. Mărțișorul face lumea mai frumoasă, dar nici lumea Mărțișorului nostru, de pe Dealul Piscului, nu e de lepădat. Dimpotrivă. Am scris de-a lungul timpului câteva articole despre acest colț idilic de oraș, articole pe care vă invit să le citiți, pe rând sau pe sărite, așa cum vă pică mai bine în această zi frumoasă a Mărțișorului:   Poveste despre casa lui Tudor Arghezi, de […]

miercuri

8

februarie 2017

0

COMENTARII

Poveste de dragoste din Berceniul de altădată

Scris de , in categoriaPovești din cartier Berceni, Povești din vremuri vechi

Titi Bursuc locuia, acum o sută de ani, într-o casă tip Wagon, pe strada Stoian Militaru, aproape de Cimitirul Bellu. Era de fel dintr-un sat de lângă Giurgiu, al șaptelea copil al unei familii de ciobani din tată-n fiu. Lui Titi nu i-a placut oieritul, unde mai pui că, de la o vreme, parcă se împuținaseră și oile, chiar să fi vrut și tot n-ar fi reușit să-și ducă zilele din ciobănie. Noroc că făcuse câțiva ani de școală, altfel ar fi ajuns vreun marțafoi, doamne ferește să fi dat și-n darul beției, asta le mai lipsea Bursucilor. Soarta i-a zâmbit larg lui Titi […]

luni

23

ianuarie 2017

8

COMENTARII

Cele mai cunoscute cârciumi interbelice din Berceni

Scris de , in categoriaPovești din cartier Berceni, Povești din vremuri vechi

la banditu

Bucureșteanului îi sunt dragi cârciumile, ăsta-i adevărul, mai ales cele de la mahala, unde arde mai tare privirea muierilor și unde sună mai dulce scripca lăutarului. La urma urmei, Bucureștiul ar fi arătat cu totul altfel dacă proprietarii de bodegi nu s-ar fi străduit să scape de plata accizelor, lărgind hotarele orașului. Ca să nu fie nevoiți să plătească taxe pentru alcoolul vândut în București, cârciumarii trânteau o șandrama zece metri mai încolo de granița stabilită de autorități, și astfel s-a întins partea de sud a capitalei până dincolo de Cimitirul Bellu, unde era bariera Șerban-Vodă. O numărătoare din 1943 […]

vineri

20

ianuarie 2017

0

COMENTARII

Stafiile din Parcul Tineretului

Scris de , in categoriaPovești din cartier Berceni, Povești din cartierul Tineretului

Dă-dămult, mai dă-dămult, cam din vremea când făcea plopul pere și răchita micșunele, era în locul Parcul Tineretului, înaintea Văii Plângerii, o mănăstire, și lângă mãnãstire un sãtuc. Într-o noapte, pãmântul s-a cutremurat și s-a deschis, trãgând în adâncurile sale atât lãcașul sfânt, cât și mica așezare. Peste toate s-a așternut nepãsãtoare apa, care s-a fãcut apoi baltã cu stuf, de unde i-ar fi venit și numele de Cocioc. În anii ce-au urmat nãpastei, în aceste locuri, o priveliște stranie se-nfățișa privirii. Turla bisericii se putea vedea prin stuf, iar liniștea nopților era tulburatã adeseori de vocile înspăimântătoare ale celor pe care-i […]