Berceni de Poveste

Povesti din Berceni

joi

3

mai 2018

3

COMENTARII

De ce au dispărut băncuțele de pe Brâncoveanu și ce rost au bordurile verticale de pe Obregia? Avem răspunsurile!

Scris de , in categoriaJurnal de Berceni

borduri verticale bancute sectorul 4

În ședința Consiliului Local de săptămâna trecută s-au pus niște întrebări și s-au primit niște răspunsuri care încearcă să explice două fenomene misterioase petrecute în cartierul Berceni. Astfel, dispariția băncuțelor din stațiile RATB de pe bulevardul Constantin Brâncoveanu a fost justificată scurt de consilierul Bărbălău Cosmin Constantin: „Nu se poate asfalta peste băncuțe.” Cu alte cuvinte, ceea ce sugerează consilierul local este că băncile au fost ridicate pentru a permite efectuarea unor lucrări edilitare și vor reveni, cândva, în spațiile dedicate. În ce privește bulumacii din granit plantați pe trotuar, foarte aproape de blocuri și de intrarea în magazinele de […]

miercuri

2

mai 2018

0

COMENTARII

Depoul Șerban-Vodă, vechi de-un secol, lăsat să se prăpădească

Scris de , in categoriaPovești din vremuri vechi

depoul Șerban-Vodă

Tramvaiele cu cai au dispărut de pe străzile Bucureștiului abia în 1929, așa că în depoul Șerban-Vodă, aparținând „Societății Anonime Române pentru Construirea şi Exploatarea de Căi Ferate şi Tramvaiuri”, se întâlneau atât tramvaie electrice cât și din cele trase de cai marcați pe gât cu fierul înroșit. După Primul Război Mondial a fost modernizat, „Darea de seamă” din 1931 a Societății menționând finalizarea „remizelor de vagoane de la depozitul Șerban-Vodă, liniile de garaj necesare și racordările cu calea curentă”.     Când au început lucrările pentru Magistrala Nord-Sud, la începutul anilor 60, linia de tramvai de pe Calea Șerban-Vodă […]

vineri

27

aprilie 2018

1

COMENTARII

Un băcan din mahalaua Broștenilor susținea că a descoperit leacul epilepsiei

Scris de , in categoriaPovești din vremuri vechi

mahalaua Broștenilor Bălănescu șarlatan

În anul 1860, băcanul Stoica Bălănescu „din mahalaua Broştenilor, Colorea de albastru” (Broștenii fiind cuprinși între Bd. Dimitrie Cantemir, Bd. Mărășești, Str. Lânăriei și râul Dâmbovița) declara că „a descoperit leacul cele(i) mai cumplite bole, numită Epilepsie”. Ca să-și demonstreze știința și talentul de vraci al mahalalei în fața „Corpului Doftoricesc și Onor. Minister”, Bălănescu nu avea nevoie decât de doi bolnavi de epilepsie pe care să-i vindece cum știa el, iar dumnealor să plătească orice cheltuieli ar fi apărut. Și presupun că n-ar fi fost deloc de lepădat cheltuielile cu pricina, întrucât Bălănescu însuși spunea că a sărăcit încercând […]

joi

26

aprilie 2018

0

COMENTARII

În fântâna care a dat numele Câmpiei Filaret se spălau basmale

Scris de , in categoriaPovești din Filaret

chioșcul-fântână de la Filaret

Pe marginea Podului Beilicului, drumul pe unde intrau în oraș dregătorii turci ca să numească sau mazilească domnitorii Țării Românești, Mitropolitul Filaret al II-lea a ridicat la sfârșitul secolului al XVIII-lea o fântână grandioasă din marmură albă, pe două nivele. Așezată lângă heleșteul lui Șerban-Vodă, printre numeroasele vii care acopereau dealurile din jur, fântâna avusese la început rolul unui loc de odihnă și de reculegere, de „priveală”, cum îi ziceau pe-atunci. Imaginați-vă această fântână nu ca pe un biet puț de la încrucișarea unor drumuri, ci ca pe un fel de chioșc cu două niveluri, prin a cărui pardoseală scobită […]

miercuri

25

aprilie 2018

0

COMENTARII

În al doilea război mondial, Șoseaua Olteniței ducea către un aeroport militar

Scris de , in categoriaJurnal de Berceni

aeroportul militar Popești-Leordeni

În al doilea război mondial, dacă mergeai pe Șoseaua Olteniței până în Popești-Leordeni, ajungeai la aeroportul militar care apăra zona de sud a Capitalei. Baza aeriană din Popești-Leordeni a început să funcționeze încă din 1939, pe islazul comunal, în zona unde s-a construit mai târziu Uzina de anvelope Danubiana. Localitatea constituia un obiectiv strategic și militar de prim rang, în apropierea Bucureștiului, iar personalul bazei era alcătuit din piloţi, armurieri, mecanici, navigatori, tehnicieni, radio-telegrafişti etc. Pe atunci, o mare parte din ce înseamnă astăzi cartierul Berceni se afla în afara orașului București. Astăzi, comuna Popești-Leordeni a devenit oraș și se […]

miercuri

25

aprilie 2018

2

COMENTARII

Câteva lucruri mai puțin știute despre Cimitirul Bellu

Scris de , in categoriaPovesti din Cimitirul Bellu

curiozități despre Cimitirul Bellu

Toată lumea știe că Cimitirul Bellu este Père Lachaise-ul României, că acolo sunt îngropați artiști, scriitori și importanți oameni de stat, și că multe din monumentele sale funerare sunt considerate opere de artă. Nu-i de mirare, deci, că un astfel de cimitir ascunde și câteva secrete sau lucruri mai puțin cunoscute de publicul larg. Haideți să vedem care sunt acestea:   Acum 200 de ani, pe locul cimitirului Bellu creșteau portocali   Pe la jumătatea secolului al XIX-lea, pe ulița Șerban-Vodă se afla o grădină de petrecere, care-i aparținea baronului Barbu Bellio. Aici veneau bucureștenii în duminicile cu vreme bună să […]

luni

23

aprilie 2018

0

COMENTARII

De Sfântul Gheorghe, bucureștenii interbelici își luau lumea-n cap

Scris de , in categoriaPovești din vremuri vechi

de Sfântul Gheorghe

De Sfântul Gheorghe și de Sfântul Dumitru, mai exact, bucureștenii interbelici își strângeau catrafusele și se mutau în altă casă, pe altă stradă sau chiar în altă mahala. Ziarele se umpleau de anunțuri de închirieri, pe zidurile caselor apăreau afișe țipătoare care să atragă chiriași ușor de păcălit, iar străzile se umpleau de căruțe burdușite cu dulapuri, scaune, crătiți, plăpumi și ce-o mai fi avut omul pe numele lui. De ce îi apuca amocul taman în zilele în care erau sărbătoriți sfinții Gheorghe (23 aprilie) și Dumitru (26 octombrie), nu se știe cu certitudine. Atunci se desfăceau contractele, stăpânii făceau […]

vineri

20

aprilie 2018

0

COMENTARII

De ce i se spunea Sperie-Pește celui care-a construit primul Senat al României

Scris de , in categoriaPovești din vremuri vechi

negustorul Sperie-Pește

Scriam zilele trecute despre clădirea primului Senat al României și despre un ins bogat, Nae Sacâz pe numele lui adevărat, care cumpărase o bucată de pământ pe Podul Beilicului (Calea Șerban-Vodă) de la un ofițer rus, apoi pusese să se ridice o casă triunghiulară, cu câte șapte ferestre pe laturile lungi. Lui Nae-Sacâz i se spunea Sperie-pește sau Bate-pește, iar zona în care-și avea cârciuma a rămas cunoscută multă vreme drept… mahalaua lui Speriepește. Dar cum de s-a ales un negustor bucureștean din secolul XIX cu o astfel de poreclă? Ne spune George Costescu, în cartea „Bucureștii vechiului regat”: „Mahalaua lui […]

joi

19

aprilie 2018

3

COMENTARII

Se deschide un parc nou în sectorul 4. Mai exact, în incinta Parcului Lumea Copiilor

Scris de , in categoriaJurnal de Berceni

parc nou în sectorul 4

Astăzi a fost inaugurat în sectorul 4 „Parcul 100 de stejari”, dedicat Centenarului Marii Uniri și, în același timp, aniversării a 100 de ani de la Restaurarea Lituaniei. Parcul a fost amenajat la inițiativa Ambasadei Lituaniei la București, pe o suprafață de peste 10.000 de metri pătrați, în incinta Parcului Lumea Copiilor, pe un teren aflat între Intrarea Urcușului și Strada Secerei. Aici vor fi plantați 100 de stejari, copacii fiind un simbol al eroismului, puterii și durabilității. Primarul sectorului 4, Daniel Băluță, i-a dat o mână de ajutor Gabrielei Firea, primarul general, să planteze primul stejar. La eveniment au mai […]

vineri

13

aprilie 2018

6

COMENTARII

Câteva chestii nostime pe care o să le-ntâlnești în planul Borroczyn al Bucureștiului din 1846

Scris de , in categoriaHărți și planuri ale Bucureștiului, Povești din vremuri vechi

planul Borroczyn

Pe lângă faptul că marele plan al orașului București realizat între 1844-1846 sub conducerea maiorului Rudolf Artur Borroczyn  este cel mai bun instrument de studiu al vechiului oraș, notarea cu exactitate a locuințelor populației și a proprietarilor duce în numeroase ocazii curiosul aplecat asupra documentului într-o stare oarecum bizară. La o adică, se presupune că anarhia edilitară care caracteriza încă din secolul XIX fascinanta noastră urbe n-ar trebui să dea naștere unor chicoteli greu de stăpânit, și cu toate acestea, am râs de câteva ori. Vă arăt imediat ce mi s-a părut amuzant la planul Borroczyn, dar mai înainte… puțină […]