Berceni de Poveste

Povesti din Berceni

miercuri

14

martie 2018

9

COMENTARII

Povestea străzii Nițu Vasile

Scris de , in categoriaPovestile strazilor din Berceni

strada Nițu Vasile

Puține străzi din Berceni mi-au mâncat sufletul mai aprig decât strada Nițu Vasile, încercând să-i descopăr istoria. Recunosc că m-am și încăpățânat, dar dintr-un motiv foarte bun, pe care vi-l voi dezvălui imediat. Strada care țâșnește arcuit din răscrucea blestemată a Mandravelei către bulevardul Constantin Brâncoveanu era în perioada interbelică un drum prăfuit de țară, străbătut mai mult de căruțașii din satele învecinate („O privire asupra evoluției și organizării administrative ale cartierului Șerban Vodă – Belu”, Florin Dobrescu). Pe-atunci se numea Drumul Puțul Tonola. Exact, Tonola, ca pe Max Tonola, industriașul german care în 1865 a înființat o fabrică de […]

luni

5

martie 2018

0

COMENTARII

Vârful unei stânci de munte, dărâmat și adus în Cimitirul Bellu. Povestea monumentului Sophiei Mavrodin

Scris de , in categoriaJurnal de Berceni

monumentul Sophia Mavrodin

Ca un demon alb și nemilos, obiceiul ascensiunilor montane a prins puteri mari la începutul secolului XX. Băieți și fete, mai vânjoși sau mai slabi, mai visători sau mai îndrăzneți, mai săraci sau mai bogați, nimeni nu rămânea indiferent în fața măreției munților și a ispitei de a o cuceri. Lucru oarecum de mirare, căci cu numai câțiva ani în urmă, uriașii de pământ și piatră erau pustii, iar puținii turiști care se încumetau să le calce cărările, să ajungă până la Caraiman sau Omul, erau cunoscuți ca niște cai breji. Dar muntele nu-i îndurător de fel. Nici tinerețea, nici […]

joi

1

martie 2018

3

COMENTARII

Harta Bucureștiului la 1871, realizată de maiorul Dimitrie Papazoglu

Scris de , in categoriaHărți și planuri ale Bucureștiului, Jurnal de Berceni

HJarta Bucureștiului la 1871

Maiorul Dimitrie Papazoglu (Pappasoglu în ortografia veche), autorul faimosului Plan al Bucureștiului de la 1871, a fost unul din acele suflete tinere care, după 25 de ani de activitate militară, la vârsta pensionării, n-a stat potolit ci, din contră, și-a dedicat tot timpul studiului istoriei și folclorului. Atât de pasionat era de colecțiile sale istorice, încât a rămas cunoscută o anecdotă din vremea lui Cuza Vodă. Dimitrie Papazoglu așteptase mult timp să intre în audiență la domnitor, iar spre sfârșitul orelor de primire mai rămăsese el și un deputat moldovean. Papazoglu îi cere îngăduință deputatului ca să-l lase pe dumnealui […]

miercuri

28

februarie 2018

2

COMENTARII

Cel mai ciudat obicei de Mărțișor al bucureștenilor de altădată

Scris de , in categoriaPovești din vremuri vechi

ciudat obicei de Mărțișor

Știți ce făceau bucureștenii cu mărțișorul pe la sfârșitul secolului XIX? Își luau cu el alviță și-o atârnau de tavan. Dar mai bine îl las pe Victor Bilciurescu („București și bucureșteni de ieri și de azi”) să vă povestească din amintirile dumnealui, din vremea când orașul era o… „… capitală fără canal, fără lumină, cu băltoace aproape permanente […], cu străzi strâmbe, fără nicio aliniere, fiindcă cetățenii când clădeau, își așezau casele unde vreau și cum vreau. Iarna nu se ridica zăpada de pe străzi. S-ar fi revoltat proprietarii de grajduri care își vedeau periclitată agreata perspectivă a săniușului.” […] „Mărțișorul, care […]

miercuri

28

februarie 2018

24

COMENTARII

De la flanele și șosete la zbenguială și merinde. Povestea Fabricii de Ciorapi Apollo de la Filaret

Scris de , in categoriaPovești din anii comunismului, Povești din vremuri vechi

Fabrica de ciorapi Apollo

În zona industrială de la Filaret se făceau în urmă cu un secol cei mai buni ciorapi și cele mai trainice flanele, în fabrica doctorului Ștefan Cerkez. Pe-atunci adresa întreprinderii era strada Suter nr. 19 (a nu se confunda cu Aleea Suter, care e chiar lângă Parcul Carol ), apoi, în a doua jumătate a secolului XX, când comuniștii au scos numele moșierului din denumire și l-au înlocuit cu al zeului Apollo, s-a „mutat” -doar pe hârtie, pe strada 11 Iunie, mai exact intrarea Ovidiu. Poate ați fost pe-acolo. Acum toată lumea îi zice simplu, „Fabrica” (alături mai e un […]

luni

26

februarie 2018

34

COMENTARII

Povestea cinematografului Progresul, de pe șoseaua Giurgiului

Scris de , in categoriaPovești din anii comunismului, Povești din vremuri vechi

cinema Progresul

La Șura Mare era, pe vremuri, un cinematograf micuț pe care unii dintre voi îl știau după numele Progresul, alții George Bacovia (așa cum scrie pe firmă în imaginea de mai sus -sursa Muzeul Municipiului București, via Gabriel Belkine). A fost demolat în anii 80, iar astăzi, în locul lui, e o benzinărie. Însă povestea localului unde pe marele ecran rulau filme americane, iar în închipuirea locuitorilor de la periferia Bucureștiului se îngrămădeau visuri care mai de care mai îndrăznețe, e nițeluș mai lungă. Se întinde chiar până în perioada interbelică, într-o vreme când drumul ce duce înspre Giurgiu făcea parte […]

miercuri

21

februarie 2018

0

COMENTARII

Lângă biserica Cărămidarii de Jos a fost descoperit un tezaur de monede otomane

Scris de , in categoriaJurnal de Berceni, Povești din vremuri vechi

tezaur Cărămidarii de Jos foto cover

La sfârșitul anului 1806, rușii ocupau Bucureștiul și toți locuitorii, de la cei mai amărâți până la boieri, aveau să sufere umilințe, distrugeri și jafuri de neînchipuit în ceea ce avea să fie cunoscut în istorie ca Războiul Ruso-Turc din 1806-1812. Autoritățile militare rusești acordau o atenție specială jecmănelii românilor, Muntenia fiind nevoită să le plătească țarului de cinci ori mai mult decât sultanului. Dacă nu plăteau un impozit special, negustorii erau amenințați cu deportarea în Siberia, iar boierii se aflau la mâna rușilor (uneori chiar la propriu, fiind pălmuiți sau trași de barbă). În ce-i privește pe țărani, generalul […]

marți

20

februarie 2018

6

COMENTARII

Piața Progresul a purtat numele unuia dintre cei mai gospodari primari ai Bucureștiului

Scris de , in categoriaPovești din vremuri vechi

Pieței Progresul i se spunea într-o vreme Piața Donescu. Sursele istorice sunt sărace, chiar dacă vorbim despre cea mai mare piață agroalimentară bucureșteană din prezent. Ici colo, prin amintirile locuitorilor care-au prins bucata cea mai proaspătă din secolul XX, mai apare cu numele vechi, altfel lumea își cumpără fructele și legumele de la Progresu’. Și, oricum, piața asta nouă nu e cea construită înainte de al doilea război mondial, în timpul primarului Alexandru Gh. Donescu, pentru că prin 2013 a fost inaugurată noua clădire, reconstruită pe amplasamentul vechii piețe. Despre primarul Donescu se spun, în general, lucruri bune. S-a ocupat […]

vineri

16

februarie 2018

0

COMENTARII

Planul Bucureștiului din anul 1842 și câteva chipuri pitorești de bucureșteni

Scris de , in categoriaHărți și planuri ale Bucureștiului, Povești din vremuri vechi

București 1842

Un plan pe care nu m-aș baza deloc dacă, într-un fel sau altul, aș da o tură cu mașina timpului până-n secolul XIX, dar suficient de interesant cât să ne aruncăm puțin ochii pe el. Ne spune, printre altele,  că în vremea aceea existau trei poște (românească, rusească și nemțească), că zona Ferentariului de astăzi era cunoscută drept Țigănești și că zona dintre Filaret și hotarul orașului era plină de vii.   Elevii făceau ore în aer liber…     Bărbații bârfeau discutau politichie la bărbierie…     Negustorul de pepeni își fuma relaxat luleaua între doi clienți…   Iar […]

vineri

16

februarie 2018

0

COMENTARII

Zece tablouri impresionante cu vechiul târg al Bucureștilor

Scris de , in categoriaJurnal de Berceni

târgul Bucureștilor

Începând cu secolul XVIII, înfățișarea de sat măricel și pitoresc a târgului Bucureștilor a fost surprinsă de la înălțime de artiștii vremii, lăsându-ne mărturie câteva picturi și gravuri. În unele dintre acestea a jucat și fantezia un rol mai mult sau mai puțin important. La urma urmelor, pictura nu-i fotografie fidelă realității, și nici hartă. Bucureștiul în secolul XVIII – anonim, acvaforte, şcoală germană     Bucureşti, 1717  – după o gravură de Johann Theodoro Boetio     Bucureşti, la începutul sec. XVIII – gravură în aramă     București, vedere generală -pictură de T. Heawood     Oraşul Bucureşti, […]