Berceni de Poveste

Povesti din Berceni

Search Results for: valea plangerii

marți

16

mai 2017

0

COMENTARII

Interviu interbelic cu moș Calverde din Valea Plângerii

Scris de , in categoriaPovești din Berceni, Povești din vremuri vechi

balta Cocioc

Fascinante mai erau, prin anii dintre marile războaie, pământurile acelea cotropite de gunoaiele Bucureștilor, pe care le știa lumea drept Valea Plângerii. Mai că stăteau reporterii revistelor de can-can interbelic la coadă, colo-șa, pe Calea Șerban Vodă, sau lângă Bellu, așteptând să le vină curajul să coboare-n valea pângărită de toate mizeriile ce ți le poți închipui cu mintea, ba chiar încă altele și mai și. Așa se face că, prin 1934, ziaristul Ilustrațiunii române, un anumit I.M. Ieșeanu, a urcat cu inima cam strânsă… „pe dealul Crematoriului, care domină cartierul Bellului. Privirea coboară spre o vale adâncă, o râpă […]

miercuri

19

aprilie 2017

0

COMENTARII

Se transformă Sectorul 4 în groapa de gunoi Valea Plângerii?

Scris de , in categoriaJurnal de Berceni

Și… cu gunoiul cum mai stați? Stați bine, aveți destul? Dar tomberoane, tomberoane aveți? Nu? Hm. Ziceți că au apărut deja niște șobolani prin grămezile de resturi împuțite? Cam câți? Șase, șapte? Zeci?  Hm. Și cum, nu a ridicat nimeni gunoiul pe strada voastră? Hm. Înseamnă că locuiți în sectorul 4, știți, acolo se întâmplă deocamdată niște, cum le spunea în pliantul acela de la primărie… niște disfuncționalități în ce privește colectarea deșeurilor. Mda. Pentru că…, ei, ce să se întâmple, REBU avea un contract cu Primăria Sectorului 4 care, în absența unei notificări cu șase luni în prealabil, urma […]

luni

10

aprilie 2017

0

COMENTARII

Nunta de pe Valea Plângerii

Scris de , in categoriaPovești din Berceni, Povești din vremuri vechi

Dacă dăm înapoi paginile istoriei Bucureștilor până în anul 1928 și facem o plimbare până în spatele cimitirului Bellu, unde astăzi știm că-i locul Parcului Tineretului, o să vedem un maidan imens, căptușit cu gunoaie, stârvuri și o mizerie atât de complexă încât te șochează la prima vedere ca un pumn în plină figură. Suntem pe Valea Plângerii, una din gropile de gunoi ale Capitalei, „republica vagabonzilor și mardeiașilor, jungla pitorească cu legile ei proprii, ring de îndrăsnețe asasinate, de sinistru desfrâu și uneori de eroism”, unde se așezase o șatră de țigani. „Iată cortul, cu toată gospodăria, plus pisica râioasă […]

miercuri

10

august 2016

1

COMENTARII

Cele mai ciudate povesti din Valea Plangerii

Scris de , in categoriaPovești din cartierul Tineretului, Povești din vremuri vechi

Valea Plangerii

Sunt atat de multe de spus despre Valea Plangerii, transformatã în urmã cu câteva decenii în Parcul Tineretului, incat va trebui sa le povestesc pe rand ca sa nu fac un talmes-balmes din cea mai fascinanta istorie petrecuta pe pamanturile Berceniului. Haideti sa vedem mai intai cum aparea Valea Plangerii în ghidul capitalei publicat de V. Miorini, în jurul anului 1923:     Legenda Vãii Plangerii   Demult de tot exista pe locul Vaii Plangerii o manastire, si langa manastire un satuc. Intr-o noapte, pamantul s-a cutremurat si s-a deschis, tragand in adancurile sale atat lacasul sfant, cat si mica asezare, […]

marți

8

mai 2018

0

COMENTARII

Cum arăta Bucureștiul în anul 1968

Scris de , in categoriaPovești din anii comunismului

Bucureștiul în anul 1968

În 1953 se înființa Institutul Proiect București, unul din cei mai importanți actori din filmul sistematizării capitalei. La începutul activității institutului s-au realizat numai construcții izolate, pe terenuri rămase libere, în limitele loturilor existente sau cu unele demolări de clădiri nevaloroase, așa numitele plombe (blocurile din bulevardul Magheru colț cu strada Biserica Amzei sau cele care înconjoară Biserica Italiană, pe bulevardul Nicolae Bălcescu). De la plombe au trecut la construirea fronturilor de străzi, adică a paravanelor. Au urmat, din 1961, marile ansambluri de locuințe. Iată câteva imagini și descrieri extrase din lucrarea „Institut Proiect București”, din 1968:   Magistrala Nord-Sud, […]

miercuri

4

aprilie 2018

0

COMENTARII

Balta Cocioc, odrasla răsfățată a Dâmboviței, era spaima tuturor părinților

Scris de , in categoriaPovești din anii comunismului, Povești din Berceni, Povești din cartierul Tineretului, Povești din vremuri vechi

balta Cocioc copii la scăldat

Tare zburdalnică a mai fost Dâmbovița în tinerețea ei. Când o apucau năbădăile, una-două o vedeai că-și umflă apele și dă năvală peste casele oamenilor, ca o zăludă, luând cu dânsa buturugi de-aiurea, căpriorii caselor, albiuțele copiilor și blestemele bucureștenilor deveniți nitam-nisam, marinari. Așa se face că, între mahalaua Cărămidarii de Jos și dealul Șerban Vodă, unde se afla Grădina Bellu și mai apoi s-a amenajat Cimitirul Bellu, s-a format o baltă înconjurată de stuf înalt de aproape 4 metri. Prisosul de apă se scurgea înapoi în Dâmbovița mamă printr-o gârliță căreia i se spunea Privalul Cociocului.     De ce al […]

joi

15

martie 2018

2

COMENTARII

Harta cartierului Berceni în anul 1943

Scris de , in categoriaPovești din Berceni, Povești din vremuri vechi

harta cartierului Berceni 1943

Trecuse deja aproape un secol de când baronul Barbu Bellu își donase livada cu pomi exotici, de prin meleagurile lui soare-răsare, portocali, naramzi (tot portocali, dar cu fructe stacojii), lămâi și chitri (tot rude cu citrice, dar cu fructele mai puțin acre decât lămâile), orașului București, spre a servi înființării celui mai mare cimitir din Țara Românească, atunci când a fost realizată harta de mai jos. Planul „Unirea”, Municipiul București și împrejurimile, ediția XIV Era anul 1943, iar generalul Teodorescu și Institutul Cartografic „Unirea” au pus la dispoziția publicului acest plan al orașului (din care am extras fragmentul care ne […]

marți

21

noiembrie 2017

1

COMENTARII

Mahalaua Manu Cavafu

Scris de , in categoriaPovești din vremuri vechi

manu cavafu

Din vechea mahala Manu Cavafu a mai rămas o biserică, în imediata apropiere a școlii profesionale Iosif Rangheț și a Liceului Gheorghe Șincai.   Biserica Manu Cavafu   Istoria acesteia se întinde mult în urmă, până în anul 1815, când cavafii (negustori de încălțăminte de calitate inferioară) care începuseră a se așeza la sud de Slobozia Domnească, aproape de Capul Podului lui Şărban Vodă”, din ,,mahalaua Broşceni”, au vrut să înalțe o biserică. Jupânul Manu Cavafu, „proinstarostele de kavafi” (adică starostele pielarilor din mahala) a cerut îngăduință de la Mitropolitul Nectarie pentru a zidi locașul sfânt „pe locul răposatului Hagi […]

joi

10

august 2017

5

COMENTARII

D-ale tramvaielor bucureștene de altădată

Scris de , in categoriaJurnal de Berceni, Povești din vremuri vechi

Primele vagoane galbene trase de cai au apărut în 1871, când un reprezentant al societății belgiene „Harry Hubert de Mervee Slade” a obținut prima concesiune pentru tramvaiele cu cai. Printre primele trei linii ale drumului de fier american s-a numărat și cea care cobora de la Sf. Gheorghe la Calea Văcărești. Bucureștenilor le-au plăcut drăcoveniile de „traivane” sau „trangavane”, cum le mai dezmierdau în drumurile devenite, deodată, mai blânde și lipsite de scuturăturile birjelor pe caldarâm. A mai durat o vreme până când s-au introdus stațiile fixe, călătorii obișnuind să tragă de sfoară un clopoțel ca să atenționeze vizitiul că vor să […]

vineri

30

iunie 2017

1

COMENTARII

Ce planuri aveau comuniștii pentru Parcul Tineretului

Scris de , in categoriaPovești din anii comunismului, Povești din Berceni, Povești din cartierul Tineretului

ce planuri aveau comuniștii cu parcul tineretului

În sfârșit, iată că povestea Parcului Tineretului începe să se închege, datorită celor de la Bucureștii vechi și noi, care au descoperit două articole senzaționale de pe vremea când se făceau planuri mari de tot pentru Dealul Piscului și Valea Plângerii. Parcul Tineretului ar fi trebuit să se numească Bucur-Parc   În ziarul Scânteia din 29 mai 1974 se scria cu mult avânt despre cum pe o suprafață de 58 de hectare de pe Dealul Piscului urma să fie construit cel mai mare parc de distracții din București, care -surprinzător- avea să fie denumit Bucur-Parc. În articol este citat ca autor și șef al proiectului […]