Berceni de Poveste

Povesti din Berceni

joi

26

iulie 2018

0

COMENTARII

Trecutul fastuos al zonei Piața Sudului. În urmă cu două secole, aici se adunau toți boierii Țării Românești

Scris de , in categoriaMănăstirea Văcărești și poveștile ei, Povești din vremuri vechi

Mănăstirea Văcărești Piața Sudului
Du povestea mai departe...

Dacă vă povestesc ce se-ntâmpla aici, la noi, la Piața Sudului, în vremea fanarioților, o să ziceți că am dat iama-n cânepa aia de-o crește bunică-mea în fundul curții. Dar eu tot risc, că atâta fast n-am pomenit nici când au deschis mall-ul Sun Plaza.

Carevasăzică, pe la sfârșitul secolului XVIII și începutul secolului XIX, cam pe unde e azi mall-ul menționat mai sus, se strângea o droaie de boieri din toată țara ca să asiste la ceremonia de primire a voievodului învestit de sultan la Constantinopol.

Pe lângă boieri și boieroaice, îi mai găseai la Văcărești, la mănăstirea lui Mavrocordat (construită între 1716-1736 și demolată în 1986 din ordinul lui Ceaușescu), pe mitropolit, cu tot cu episcopi și cler, bașca tot felul de dregători. Cum ar veni, acum vreo două secole, toată floarea cea vestită a Țării Românești făcea prezența în Berceni.

Piața Sudului hartă 1864 Mănăstirea Văcărești

Charta României Meridionale (Szathmári), 1864

 

Protocolul întâmpinării domnitorului cuprindea niște etape, astfel: de la Turtucaia îl culegea un boier de seamă, care îl conducea la Oltenița. Acolo îi ieșeau dinainte ispravnicul Ilfovului, seimenii (milițienii vremii), alți boieri și preoți în odăjdii care cântau și îi înmânau o cruce ca să se închine la ea. După Oltenița, următorul popas era Mănăstirea Văcărești.

Iar când domnul „se cobora din caretă în fața ușii bisericii”, toți îngenuncheau și-l pofteau să intre. Și voievodul intra în locașul sfânt, în cântecele preoților, mergea până la icoane, le săruta, apoi se așeza în jilț. După ce se termina ceremonia din biserică, începea cea din Casa Domnească, dar separat. Adică doamnele cu doamnele, domnii cu… Domnul.

 

Casa Domnească Mănăstirea Văcărești Piața Sudului

Casa domnească a familiei Mavrocordat. În ultimul plan, monumentala biserică. Sursa: „Recviem pentru Mănăstirea Văcăreşti. 30 de ani de la demolare”, de Florin Dobrescu, via http://www.buciumul.ro/

 

După ce boierii îi sărutau mâna și îi urau bun sosit, domnitorul „îl numea pe marele său postelnic, îmbrăcându-l cu caftan și înmânându-i marele toiag de argint al postelniciei”. După ce se așezau la masă, se serveau cafele și dulcețuri. Odată tratația încheiată, cei mai mulți dregători se întorceau la București (țineți minte că acum două secole Bucureștiul încă nu se întinsese până la Piața Sudului de astăzi – vedeți aici hotarele vechi ale orașului). Voievodul mai rămânea la Văcărești încă trei zile, cel puțin, pregătindu-se pentru intrarea în cetatea de scaun.

Dacă vreți să aflați mai multe despre ceremoniile politice de acum două-trei secole, dar mai ales dacă vreți să citiți o carte despre București, burdușită cu informații interesante și termeni savuroși, caracteristici perioadei fanariote, vă recomand sursa de inspirație pentru acest articol, și anume lucrarea lui Tudor Dinu, „Bucureștiul fanariot. Volumul 1. Biserici, ceremonii, războaie” (ediția tipărită pare să se fi epuizat, însă o puteți cumpăra în format digital accesând link-ul de afiliere).

 

Sursa foto principală: „Recviem pentru Mănăstirea Văcăreşti. 30 de ani de la demolare”, de Florin Dobrescu

Du povestea mai departe...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.