Berceni de Poveste

Povesti din Berceni

Povești din vremuri vechi Archive

miercuri

5

septembrie 2018

0

COMENTARII

Au dărâmat zidul unui spital pentru a lărgi Calea Șerban Vodă

Scris de , in categoriaPovești din vremuri vechi

spitalul zerlendi

Spre sfârșitul anilor ’30, zidul Spitalului Zerlendi a fost dărâmat pentru a se putea lărgi Calea Șerban Vodă. Spitalul Zerlendi -sau Pavilionul Zerlendi, de la numele bancherului-filantrop Christofi Zerlendi (1844-1907), fiul grecului Leon Zerlendi, exportator de cereale- este unul dintre corpurile de clădire în care funcționează Institutul de pneumologie „Marius Nasta”. Mai exact, cel mai părăginit dintre ele, vechi de aproape 130 de ani, aflat lângă Crematoriul Cenușa. Christofi Zerlendi (1844-1907), a fost bancher, senator în Capitală, consilier comunal și fondatorul Societății de Asigurare „Naționala”. A dăruit Capitalei o proprietate de peste 25 000 lei pentru a se înființa un […]

marți

4

septembrie 2018

0

COMENTARII

Un filosof grec i-a făcut pe edilii bucureșteni de la începutul secolului XX să intre în pământ de rușine

Scris de , in categoriaPovești din vremuri vechi

strada Epicol

Cam ce legătură ar putea fi între edilii bucureșteni de la începutul secolului XX și filosofii greci? La prima vedere, niciuna, dar dacă ne punem mintea cu ei, aflăm că la un moment dat, cineva a propus ca o stradă situată nițel mai sus de Parcul Carol, lângă Vama Antrepozite, să fie numită după filosoful grec care promova căutarea plăcerilor în viață, și anume Epicur. Ca să înțelegeți magnitudinea rușinii pe care ar fi putut s-o trăiască demoazelele care locuiau pe strada buclucașă, vă mai spun că strada Epicur se afla în zona cartierului Uranus (demolat în timpul regimului comunist […]

marți

4

septembrie 2018

0

COMENTARII

Secția de poliție de lângă Parcul Carol a fost cămin pentru măturători în perioada interbelică

Scris de , in categoriaPovești din Filaret, Povești din vremuri vechi

căminul măturătorilor

De la măturători la polițiști nu-i o cale atât de lungă cum ați putea crede… Știți clădirea curbată de pe strada Candiano Popescu, unde acum funcționează o secție de poliție, mai exact Serviciul Furturi de Autovehicule? Ei bine, în urmă cu aproape un secol, acolo dormeau, mâncau și vorbeau despre greutățile vieții (sau gagici, în funcție de nivelul de optimism) măturătorii din Sectorul III Albastru.     Căminul Măturătorilor se afla încă în construcție în 1929 („Un an de activitate edilitară, 1929-1930”), urmând a fi finalizat în vara următorului an. Muncitorii urmau să dispună în noua clădire de „dormitoare, baie, cantină […]

miercuri

22

august 2018

2

COMENTARII

Imagini inedite din Bucureștiul interbelic

Scris de , in categoriaPovești din vremuri vechi

imagini inedite București interbelic tunsoare

Ce-ați face dacă, într-una dintre plimbările voastre prin București, ați întâlni o gașcă de… urși? Dar dacă unul dintre urși v-ar provoca la trântă? Deasemenea, cred că v-ați speria destul de tare dacă ați vedea înșirați pe trotuar o duzină de neni care sforăie zgomotos. Nici droaia de femei care țin bidinelele lungi ca pe niște sulițe, gata oricând să spoiască odăile sau zidurile bisericilor, nu v-ar lăsa prea indiferenți, iar o execuție publică v-ar îngrozi și revolta. Totuși, scene precum cele de mai sus se petreceau în orașul nostru cu numai un secol în urmă. Scotocind prin arhiva Getty […]

luni

30

iulie 2018

0

COMENTARII

Când au apărut primele parcări din București

Scris de , in categoriaPovești din vremuri vechi

primele parcări din București

Văzând cât de greu se-mpacă Bucureștiul de azi cu puhoiul de peste un milion de mașini, ai crede că suntem cam nepricepuți când vine vorba de parcări. Nu prea le facem, și când le facem, le facem greu și cu mult cântec. Un naiv s-ar gândi că noi, bucureștenii, am început să construim parcări de ieri, de-alaltăieri. Pentru 10 000 de mașini, câte or fi fost în capitală prin anii 30, nici nu ne trebuiau prea multe locuri special amenajate pentru staționarea îndelungată a automobilelor. Cu toate acestea, surpriză: primele locuri de parcare din București au apărut pe la sfârșitul […]

joi

26

iulie 2018

0

COMENTARII

Trecutul fastuos al zonei Piața Sudului. În urmă cu două secole, aici se adunau toți boierii Țării Românești

Scris de , in categoriaMănăstirea Văcărești și poveștile ei, Povești din vremuri vechi

Mănăstirea Văcărești Piața Sudului

Dacă vă povestesc ce se-ntâmpla aici, la noi, la Piața Sudului, în vremea fanarioților, o să ziceți că am dat iama-n cânepa aia de-o crește bunică-mea în fundul curții. Dar eu tot risc, că atâta fast n-am pomenit nici când au deschis mall-ul Sun Plaza. Carevasăzică, pe la sfârșitul secolului XVIII și începutul secolului XIX, cam pe unde e azi mall-ul menționat mai sus, se strângea o droaie de boieri din toată țara ca să asiste la ceremonia de primire a voievodului învestit de sultan la Constantinopol. Pe lângă boieri și boieroaice, îi mai găseai la Văcărești, la mănăstirea lui […]

marți

24

iulie 2018

0

COMENTARII

Părerile călătorilor străini despre bisericile noastre și câteva dintre peripețiile acestora în Bucureștiul vechi

Scris de , in categoriaPovești din vremuri vechi

O dată pe lună ies cu o prietenă la o terasă vizavi de Hanul lui Manuc, ca să discutăm lucruri importante și să bem o bere. Două. Mă rog, nu contează câte beri bem, important e că de fiecare dată rămânem surprinse de numărul mare de turiști plimbați de ghizi prin zonă. Unii încearcă să mângâie pisicile care îi pândesc din curtea plină de trandafiri a locașului sfânt construit după asemănarea Mănăstirii Cozia, alții fac poze hanului și bisericii Sf. Anton și le pun pe Facebook sau pe Instagram. Așa au făcut ei mereu, călătorii străinii adică. Chiar și acum […]

luni

23

iulie 2018

0

COMENTARII

Bucureștiul în 1842: planul orașului cu vechile bariere

Scris de , in categoriaHărți și planuri ale Bucureștiului, Povești din vremuri vechi

barieră veche București

În prima jumătate a secolului XIX, în Țara Românească se remarca prin diferite inițiative de urbanism și arhitectură Vladimir Blaremberg, membru al uneia dintre cele mai nobile familii din Franța. Blarembergii se stabiliseră de ceva vreme în Rusia țaristă, iar Vladimir (pe numele de botez Valdemar), ajunsese pe pământul românesc ca ofițer rus. S-a căsătorit cu sora domnitorului Alexandru Ghica, Pulcheria Ghica. A amenajat, printre altele, Dealul Mitropoliei, iar în 1842 a elaborat planul orașului București. Un document topographic mult mai detaliat și complex a fost realizat patru ani mai târziu de un alt ofițer rus de origine austriacă, Rudolf […]

vineri

20

iulie 2018

0

COMENTARII

Știri din Berceni, vechi de când era bunica fată

Scris de , in categoriaPovești din cartier Berceni, Povești din vremuri vechi

La cafea proaspătă, merg niște ziare vechi, nu-i așa? Azi am ales câteva numere din „Gazeta municipală”, un săptămânal de informaţie şi critică edilitară care a apărut în perioada interbelică. Misiunea acestuia? Să analizeze pe toate părțile, să comenteze și mai ales să critice deciziile primăriei Bucureștiului. Surprinzător, ziarul era tolerat de primărie. Am extras câteva articole care surprind momente din trecutul cartierului nostru, în perioada 1937-1946: Începem cu o paranghelie care se pare că a avut loc la „grădina Vasile Dumitrescu” din șos. Olteniței. Mă-ntreb dacă acest Vasile Dumitrescu care avea grădină bună pentru serbări n-o fi fost cumva […]

marți

17

iulie 2018

0

COMENTARII

Cu ce s-or fi ocupând oare zăbunarii, meștegiii și legănarii în Bucureștiul medieval? Mic dicționar de meșteșuguri rare sau dispărute

Scris de , in categoriaJurnal de Berceni, Povești din vremuri vechi

meșteșuguri rare sau dispărute

De demult, hăt, de demult, când Bucureștiul era abia o așezare medievală mai acătării, fiecare dintre cei pe care nu-i făcuse mă-sa boieri sau hoți avea câte-un meșteșug. Cei care se-ndeletniceau cu același meșteșug obișnuiau să se așeze pe aceeași uliță, ca să se-ajute între ei. Și când zicea bucureșteanul că se duce până nu știu unde, zicea că se duce „în covaci”, „în cărămidari” sau „în pieptănari”, că acolo ședeau fierarii, cei care făceau cărămizile și cei care pieptănau lâna folosită la fabricarea postavurilor. Așa se face că multe străzi, când a venit vremea să fie botezate oficial, aveau […]