Berceni de Poveste

Povesti din Berceni

joi

22

martie 2018

0

COMENTARII

10 lucruri de știut despre polițaii bucureșteni de demult

Scris de , in categoriaPovești din vremuri vechi

polițaii de altădată

Pentru că am dat întâmplător peste „Istoricul Poliției Capitalei. Fosta Agie”, de Vasile V. Dașkevici, și am descoperit o mulțime de lucruri interesante despre începuturile poliției bucureștene, m-am gândit să împărtășesc cu voi zece dintre acestea. Le-am ales, bineînțeles, pe cele mai neobișnuite sau mai importante, numai bune pentru a ne minuna pe seama lor sau, cine știe, pentru a câștiga vreun concurs de cultură generală. În secolul XVI, rolul șefului poliției revenea Vătafului de Vânători. Se pare că Neagoe Basarab a fost primul Vătaf de Vânători. La începutul secolului XVII, sub Mihnea Vodă, mai mare peste vătafi a fost […]

miercuri

21

martie 2018

4

COMENTARII

Zona Berceni-Olteniței – harta din anul 1969

Scris de , in categoriaHărți și planuri ale Bucureștiului, Povești din anii comunismului, Povești din cartier Berceni

Berceni-Oltenitei

Abia în anii ’80, ansamblul Berceni-Olteniței (în perimetrul format de Olteniței, Berceni și fosta stradă Dumitru Petrescu, astăzi Turnu Măgurele), s-a mărit la 52 ha și 10.000 de locuințe, la care se adăugau creșe, grădinițe și centre comerciale. Înainte, predominau casele cu un singur cat și cu grădini, iar trama stradală era diferită. Hai să vedem cum arăta harta zonei Berceni-Olteniței în 1969:     Strada Anton Bacalbașa nu exista în 1969. A fost construită mai târziu, pornind din strada Runcu. Strada Mușețelului (dintre Voila și Stânjeneilor) a dispărut, făcând loc blocurilor. Deasemenea, străduțele dintre strada Stânjeneilor și strada Gârniței au dispărut. La […]

marți

20

martie 2018

0

COMENTARII

O stradă din Berceni poartă numele unui student care a căzut din greșeală în cuțitul amicului său

Scris de , in categoriaPovești din cartier Berceni, Povești din vremuri vechi

Cine ar putea bănui că străduța cu aspect tihnit, străjuită de două rânduri de case îngrijite, pe care o știm acum sub un nume care îmbie la odihnă –Duminicii, a fost inițial botezată în cinstea fiului unuia din întemeietorii cartierului Berceni, Barbu Păltineanu, Dominic? Chiar așa, strada se numea Dominic la începutul secolului XX, dar locuitorilor (majoritatea fiind oameni simpli, obișnuiți cu nume românești, nu italienești sau mai știu eu de care) le-a venit tare greu la zicere. Destul de repede, Dominic a devenit -chiar și în nomenclatorul stradal- Duminicii. În ce-l privește pe nașul străzii, ei bine, destinul lui a […]

luni

19

martie 2018

0

COMENTARII

Strada din Berceni denumită după un domnitor căruia fratele său i-a scos ochii

Scris de , in categoriaPovești din vremuri vechi, Povestile strazilor din Berceni

Iliaș Vodă

Unul dintre misterele cartierului Berceni este cel al denumirii străzii Iliaș Vodă, o arteră mititică, cât cinci case, care scoate timidă capul din strada Șoimuș și a fost botezată domnește printr-o decizie din anul 1941. În luna iulie a acelui an s-au modificat dintr-un foc 269 de nume de străzi din comuna Șerban-Vodă (zona Olteniței-Giurgiului de astăzi). O parte dintre străzile rebotezate, mai exact șaisprezece, au primit nume de domnitori, fără alte precizări. Dintre acestea, astăzi mai supraviețuiesc cinci: Constantin Vodă, Grigore Vodă, Ștefan Vodă, Vlad Vodă și Iliaș Vodă. Despre cea din urmă vă voi povesti mai multe în continuare. […]

vineri

16

martie 2018

3

COMENTARII

Ambulanța neagră care fură copii, o legendă urbană veche de jumătate de veac

Scris de , in categoriaJurnal de Berceni, Povești din anii comunismului

ambulanta neagra din Berceni

În 2016, locuitorii din Berceni erau avertizați că o ambulanță neagră, condusă de bulgari înarmați, parchează în zona parcurilor, școlilor și grădinițelor ca să racoleze copii pentru trafic de organe. Imediat s-a declanșat panica, iar după ce o tânără a fotografiat o salvare aproape neagră, mai mult albastru închis, pe undeva prin Drumul Taberei, oamenii s-a dezlănțuit. Aceasta aparținea flotei de ambulanțe a unui centru medical, iar șoferul a fost înjurat, amenințat și acuzat că fură copii. Salvarea înspăimântătoare a fost retrasă ulterior de pe traseu și vopsită în alb, pentru a calma spiritele. Legenda ambulanței negre a circulat de […]

joi

15

martie 2018

2

COMENTARII

Harta cartierului Berceni în anul 1943

Scris de , in categoriaHărți și planuri ale Bucureștiului, Povești din cartier Berceni, Povești din vremuri vechi

harta cartierului Berceni 1943

Trecuse deja aproape un secol de când baronul Barbu Bellu își donase livada cu pomi exotici, de prin meleagurile lui soare-răsare, portocali, naramzi (tot portocali, dar cu fructe stacojii), lămâi și chitri (tot rude cu citrice, dar cu fructele mai puțin acre decât lămâile), orașului București, spre a servi înființării celui mai mare cimitir din Țara Românească, atunci când a fost realizată harta de mai jos. Planul „Unirea”, Municipiul București și împrejurimile, ediția XIV Era anul 1943, iar generalul Teodorescu și Institutul Cartografic „Unirea” au pus la dispoziția publicului acest plan al orașului (din care am extras fragmentul care ne […]

miercuri

14

martie 2018

9

COMENTARII

Povestea străzii Nițu Vasile

Scris de , in categoriaPovestile strazilor din Berceni

strada Nițu Vasile

Puține străzi din Berceni mi-au mâncat sufletul mai aprig decât strada Nițu Vasile, încercând să-i descopăr istoria. Recunosc că m-am și încăpățânat, dar dintr-un motiv foarte bun, pe care vi-l voi dezvălui imediat. Strada care țâșnește arcuit din răscrucea blestemată a Mandravelei către bulevardul Constantin Brâncoveanu era în perioada interbelică un drum prăfuit de țară, străbătut mai mult de căruțașii din satele învecinate („O privire asupra evoluției și organizării administrative ale cartierului Șerban Vodă – Belu”, Florin Dobrescu). Pe-atunci se numea Drumul Puțul Tonola. Exact, Tonola, ca pe Max Tonola, industriașul german care în 1865 a înființat o fabrică de […]

luni

5

martie 2018

0

COMENTARII

Vârful unei stânci de munte, dărâmat și adus în Cimitirul Bellu. Povestea monumentului Sophiei Mavrodin

Scris de , in categoriaJurnal de Berceni

monumentul Sophia Mavrodin

Ca un demon alb și nemilos, obiceiul ascensiunilor montane a prins puteri mari la începutul secolului XX. Băieți și fete, mai vânjoși sau mai slabi, mai visători sau mai îndrăzneți, mai săraci sau mai bogați, nimeni nu rămânea indiferent în fața măreției munților și a ispitei de a o cuceri. Lucru oarecum de mirare, căci cu numai câțiva ani în urmă, uriașii de pământ și piatră erau pustii, iar puținii turiști care se încumetau să le calce cărările, să ajungă până la Caraiman sau Omul, erau cunoscuți ca niște cai breji. Dar muntele nu-i îndurător de fel. Nici tinerețea, nici […]

joi

1

martie 2018

3

COMENTARII

Harta Bucureștiului la 1871, realizată de maiorul Dimitrie Papazoglu

Scris de , in categoriaHărți și planuri ale Bucureștiului, Jurnal de Berceni

HJarta Bucureștiului la 1871

Maiorul Dimitrie Papazoglu (Pappasoglu în ortografia veche), autorul faimosului Plan al Bucureștiului de la 1871, a fost unul din acele suflete tinere care, după 25 de ani de activitate militară, la vârsta pensionării, n-a stat potolit ci, din contră, și-a dedicat tot timpul studiului istoriei și folclorului. Atât de pasionat era de colecțiile sale istorice, încât a rămas cunoscută o anecdotă din vremea lui Cuza Vodă. Dimitrie Papazoglu așteptase mult timp să intre în audiență la domnitor, iar spre sfârșitul orelor de primire mai rămăsese el și un deputat moldovean. Papazoglu îi cere îngăduință deputatului ca să-l lase pe dumnealui […]

miercuri

28

februarie 2018

2

COMENTARII

Cel mai ciudat obicei de Mărțișor al bucureștenilor de altădată

Scris de , in categoriaPovești din vremuri vechi

ciudat obicei de Mărțișor

Știți ce făceau bucureștenii cu mărțișorul pe la sfârșitul secolului XIX? Își luau cu el alviță și-o atârnau de tavan. Dar mai bine îl las pe Victor Bilciurescu („București și bucureșteni de ieri și de azi”) să vă povestească din amintirile dumnealui, din vremea când orașul era o… „… capitală fără canal, fără lumină, cu băltoace aproape permanente […], cu străzi strâmbe, fără nicio aliniere, fiindcă cetățenii când clădeau, își așezau casele unde vreau și cum vreau. Iarna nu se ridica zăpada de pe străzi. S-ar fi revoltat proprietarii de grajduri care își vedeau periclitată agreata perspectivă a săniușului.” […] „Mărțișorul, care […]