Berceni de Poveste

Povesti din Berceni

joi

15

martie 2018

2

COMENTARII

Harta cartierului Berceni în anul 1943

Scris de , in categoriaHărți și planuri ale Bucureștiului, Povești din cartier Berceni, Povești din vremuri vechi

harta cartierului Berceni 1943
Du povestea mai departe...

Trecuse deja aproape un secol de când baronul Barbu Bellu își donase livada cu pomi exotici, de prin meleagurile lui soare-răsare, portocali, naramzi (tot portocali, dar cu fructe stacojii), lămâi și chitri (tot rude cu citrice, dar cu fructele mai puțin acre decât lămâile), orașului București, spre a servi înființării celui mai mare cimitir din Țara Românească, atunci când a fost realizată harta de mai jos.

Planul „Unirea”, Municipiul București și împrejurimile, ediția XIV

Era anul 1943, iar generalul Teodorescu și Institutul Cartografic „Unirea” au pus la dispoziția publicului acest plan al orașului (din care am extras fragmentul care ne interesează). Peste matricea cartierului Berceni (cătunul Bellu, vizavi de cimitir), trecuseră deja câteva decenii și noua așezare se-ntinsese mult la poalele Bucureștiului.

La începutul secolului XX, podgoriile din lungul șoselei Oltenița fuseseră distruse de filoxeră, așa că moșierii au parcelat terenurile și oameni din toată țara au venit să-și facă un rost în viață la marginea capitalei. Cătunul Bellu a crescut încet, încet. S-au construit străzi și case, dar până prin 1925 dotările edilitare lăsau mult de dorit. Zona era plină de bălți, iar străzile desfundate. În 1926, partea nordică a comunei Șerban-Vodă s-a alipit Sectorului III Albastru al Municipiului București, devenind cartier bucureștean, în timp ce în partea sudică se regăseau satele Progresul și mai noul Apărătorii Patriei.

Faima cârciumii Mandravela, de la răspântia blestemată de drumuri care duceau ba la cimitir, ba la pușcărie, ba la casa de nebuni, crescuse atât de mult încât regăsim denumirea înscrisă pe hartă, indicând intersecția cu pricina.

Pe-atunci, în 1943, Mănăstirea Văcărești servea drept penitenciar, în locul Orășelului Copiilor era un teren sportiv denumit în cinstea Voievodului Mihai, gunoaiele din Valea Plângerii își împrăștiau în aer duhoarea, pilastrul din Observatorul Astronomic Militar pe care era gravat: „Aici obișnuia sã facã observații astronomice M.S. Regele Carol I” încă nu fusese dărâmat, bulevardul Pieptănari se numea general Traian Moșoiu, iar strada Nițu Vasile se chema Drumul Puțul Tonola și nu făcea parte din oraș.

 

harta Berceniului vechi

Planul Unirea. Municipiul București și împrejurimile, 1943, via www.digibuc.ro

 

Pentru un periplu memorabil prin trecutul cartierului Berceni și al Bucureștiului, puteți vizualiza și/sau descărca mai multe hărți de aici:

Du povestea mai departe...

Comentarii

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.